Pagini

Oameni și Locuri

miercuri, 6 noiembrie 2019

Solii de veste bună și solii de veste rea


Cât de frumoase sunt pe munţi picioarele trimisului care vesteşte pacea, a solului de veste bună, care dă de ştire mântuirea, care zice Sionului: Dumnezeul tău este împărat!” (Isaia 52, 7).

Şi cum vor propovădui, de nu vor fi trimişi? Precum este scris: «Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc cele bune! »” (Romani 10, 15)

În urmă cu un an consideram emisiunea „Vedeta populară” realizată de TVR1 drept „singura emisiune de cultură veritabilă peste care am dat în ultimii treizeci de ani” (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2018/11/ceilalti-noi.html). Îmi păstrez și reînnoiesc aprecierea (consider că emisiunea ar avea de cîștigat dacă cei doi co-prezentatori din culise ar avea măcar uneori inteligență și haz). Dar tocmai pentru că este singura emisiune de cultură din media românească de astăzi, ea este amenințată. Doi dintre membrii juriului, Dinescu și Leșe, îmi par că se străduiesc să o transforme într-o misiune de cultură anti-românească.
În cadrul ultimei ediții din sezonul patru, difuzată duminica trecută (prima parte aici: https://www.youtube.com/watch?v=3e16USewlIg, a doua aici: https://www.youtube.com/watch?v=p8IP3yOTFOo), o adolescentă româncă de 17 ani din Ucraina, Elena Pătrăucean, interpretează un cîntec de dor și de jale despre „Bucovina mamă”. Întrucît tot mai multă lume nu știe, ori a uitat, trebuie precizat că mama nu este doar cea care ne naște și ne ține în viață și ne hrănește în primii ani: este și cea care ne învață să trăim frumos și să vorbim corect. În acest sens, Bucovina mamă ne învață că „Cernivți” se spune corect „Cernăuți”.
Însă Leșe nu se lasă impresionat. De cînd a descoperit care sînt preferințele lui Dumnezeu (lemnul, de pildă, de parcă Dumnezeu ar fi un Holzindustrie Schweighofer), maestrul nu se mai lasă impresionat de mofturi: „Cîntecele astea care vorbesc de teritorii sînt impresionante, dar patetismul ăsta exagerat pe mine, în ultima vreme, mă cam lasă rece.” (https://www.youtube.com/watch?v=p8IP3yOTFOo , minutul 34.)
Dinescu completează inept, cu competența subiecților reportajului Vax populi din emisiunea „Starea nației”: „Bucovina a stat sub imperiul austriac și a învățat multe.” Nici măcar nu are rost să încercăm să înțelegem ce a voit Dinescu să spună. Putem înțelege oricare dintre implicațiile: „Lasă, mă, că ați dus-o destul de bine sub austrieci, a venit vremea s-o duceți și un pic mai rău!”; sau „decît sub români, tot mai bine sub străini!” etc.
În fapt, cu aproximativ șaizeci de ani înainte de anexarea habsburgică a teritoriului de nord-vest al Moldovei, Cantemir sublinia diferența dintre locuitorii Țării de Sus și restul moldovenilor (vezi Descrierea Moldovei, cap. XVII, „Despre năravurile Moldovenilor” https://ro.wikisource.org/wiki/Descrierea_Moldovei). Pentru un comentariu extins legat de prejudecata impactului pretins pozitiv al ocupației austriece a Bucovinei, vezi studiul domnului profesor Ștefan Purici, „Bucovina la începutul stăpînirii habsburgice”, Revista de istorie a Moldovei, nr. 4, 2015, pp. 49-61 (https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Bucovina%20la%20inceputul%20stapanirii%20habsburgice.pdf). Citez în continuare un fragment din acest studiu, ilustrativ nu doar în ce privește așa-zisa influență pozitivă a administrației austriece, ci mai ales în privința solilor de veste rea, respectiv elita de dreapta din România de astăzi, care a moștenit de la funcționarii ocupației străine tot ce-i incapabil, imoral și egoist și care nu ne transmite decît mesaje dilematice de descurajare, demoralizare și demotivare:

„Înlăturarea din funcțiile administrative superioare a funcționarilor români începând cu anul 1783 și înlocuirea birocraților austrieci discreditați n-au dat rezultatele așteptate. Spre exemplu, în anul 1803, Ioan Budai-Deleanu, consilier al Curții de apel din Lemberg, în raportul său intitulat „Kurzgefasste Bemerkungen über Bukowina” (Scurte observații asupra Bucovinei) sublinia slaba pregătire profesională și nivelul moral scăzut al funcționarilor bucovineni: «Dar durere! Bucovina pare a avea soarta de-a vedea în fruntea sa tot ce-i incapabil, imoral și egoist în monarhia întreagă. Acești domni nu se cugetă a conduce Bucovina, conform intențiunilor guvernului, la bine sau la civilizație; ei se cugetă numai la îngrășarea pungii lor și după ce, prin firea lor egoistă, necrescută și senzuală, au sfârșit și puținul bun rămas locuitorilor și s-au îmbogățit, caută avansamente; și batjocoresc apoi în continuu pe acest popor sărman, care a fost temeiul fericirii lor vremelnice, numindu-l: barbari, semioameni, otaliți etc.»” (art. cit., pp 55-56)

Din fericire, mamele din juriu au înțeles mesajul Elenei. Poate și pentru că, de la Buna Vestire încoace, mamele au o relație specială cu mesagerii veniți de sus, inclusiv cu cei veniți din Țara de sus.
Niculina Stoican m-a surprins prin noblețea și fermitatea comentariului. A vorbit ca o regină: „Pe mine mă ating în tot ce însemn eu ca ființă piesele cu iz patriotic. Pentru mine, tu ești un mesager; un mesager al neamului românesc, respectînd tradițiile, portul popular... Cred că dacă îți vei păstra sfințenia din suflet și vei privi cu cumințenie către România, vei fi pentru noi un sprijin de nădejde pentru viitor.”
Elise Stan și Cornelia Rednic au avut de asemenea cuvinte de încurajare și de întîmpinare a Elenei, singurul concurent care nu s-a mulțumit doar cu interpretarea unui repertoriu popular, ci a avut un mesaj. Un mesaj care ne pare venit de departe, deși ar fi trebuit să-l percepem ca pe unul familiar. Dar ne-am înstrăinat de noi înșine. De aceea, adevărul ne pare astăzi patetic, iar minciuna fertilă.
Rostul juriilor de astăzi constă tocmai în împiedicarea venirii mesagerilor binelui, adevărului și frumosului. Dar aceste jurii se înșală: mesagerii binelui nu participă într-un concurs de vedete pentru a cîștiga. Participă pentru a-și transmite mesajul. Dinescu și Leșe au făcut ce au putut pentru a estompa mesajul Elenei Pătrăucean. Dar ea învinsese deja prin simpla transmitere a mesajului. Prin simpla ei prezență, vizibilă și în sentimentul de milă cu care i-a privit pe cei doi actori, Dan și Lucian, care ar trebui să asigure „momentele vesele”. Însă prestația lamentabilă a celor doi coprezentatori a fost salvată de această dată de comentariile penibile ale cuplului Leșe-Dinescu. Primii ne inspiră milă, cei din urmă silă.
Apostolii neoliberalismului din România au celebrat sub forma darului libertății plecarea românilor la muncă în străinătate. Au justificat, în numele pieței libere, colonizarea României, controlarea economiei românești de capitalului străin. Rezultatul acestor treizeci de ani de dominație intelectuală a dreptei neoliberale: peste zece milioane de avorturi, aproximativ cinci milioane de români plecați din țară. Exodul românilor din România de astăzi, care-l evocă pe cel al românilor din primii ani ai ocupației habsburgice a Bucovinei, nu a fost determinat doar de condițiile mai bune de viață din străinătate, ci în primul rînd de batjocorirea acestui popor sărman de către funcționarii puterilor străine care i-au ocupat teritoriul.