Pagini

Oameni și Locuri

sâmbătă, 18 martie 2017

Hoții albi și hoții negri




Hoția de noapte nu a fost niciodată tolerată de români. Persoanele care au protestat în Piața Victoriei nu au făcut decît să reamintească dreptul strămoșesc al românilor de a fi furați doar ziua. Încercarea guvernului Grindeanu de a adapta programul de guvernare la orele de lucru ale membrilor guvernului, care rămîn adesea peste program, s-a izbit de împotrivirea românilor. Trăim într-un stat de drept, iar într-un stat de drept se fură doar ziua.
Ziua și noaptea sînt la fel de diferite între ele cum sînt corupția și anticorupția. De pildă, dacă Năstase și-a luat casele noaptea, Iohannis le-a dobîndit ziua. Nu zic că le-a furat, ci doar că a avut noroc, așa cum alții au ghinion. Bine, se poate spune că pînă și Iohannis a avut ghinion cu una dintre case, dar asta s-a-ntîmplat probabil numai din cauză că a dobândit-o într-un moment incert, la îngînarea zilei cu noaptea.
Sau, iată, problema tăierilor de pădure: tăierile ilegale sînt, bineînțeles, doar cele făcute noaptea. După cum știe toată lumea, tăierile legale se fac ziua. Ce-i drept, tăierile legale sînt cele care ne determină să trecem expresia „pădurile României” în ghilimele. Dar nu-i nimic, important e că pădurile României nu au fost furate, ci rase în mod legal.
Unii văd ca pe un lucru pozitiv faptul că, în urma programului sistematic de furat numai în orele legale de lucru, în România nu se va mai putea fura nici măcar în timpul zilei, din simplul motiv că nu va mai rămîne nimic de furat. Mă tem însă că, la noi, întotdeauna ceva va fi de furat. Fie și căciula, pe care, în buna și sănătoasa tradiție a hazului de necaz, vom continua să ne-o furăm singuri.
Pe cutia sortimentului de ceaiuri „Din inima Carpaților” produse de un popular producător român, la ingrediente descoperi de fiecare dată nelipsitele „arome”. Altminteri, produsele sînt 100% la naturale, desigur. La fel ca emisiunea lui Turcescu, de pildă.
Pe ambalajul unui mare producător de condimente dai de sloganul „Ca la mama acasă!” Te uiți la ingrediente și vezi monoglutamat de sodiu (potențiator de aromă) și încă alte chestii pe care mama sigur nu le-a folosit niciodată. Poate doar mă-sa, dar atunci ar trebui precizat pe eticheta produsului: „Ca la mama mea acasă. Adică mama, Vrăjitoarea din căsuța de turtă dulce din Hansel și Gretel, care ne iubea atît de mult încît uneori ne gătea copii la ceaun”. Da, iar cozonacul cu nucă produs de Auchan are fix 2,5 grame de nucă (http://www.romanialibera.ro/societate/sanatate/101-chimicale-in-bucatele--de-pe-masa-de-craciun--402786) ! La aflarea veștii, multe mame s-au declarat surprinse în mod plăcut. Ele credeau că de fapt acei cozonaci nu au nucă deloc. Dar, pînă urmă, cantitatea de nucă din cozonacii cu nucă din marile magazine nu are nici o importanță. Important e că acel cozonac este făcut ziua, nu noaptea.
Și ce dacă Sorin Antohi a fost colaborator al Securității? Asta nu are nici o importanță, de vreme ce a colaborat ziua, nu noaptea, ca turnătorii cei răi. Da, iar Sever Voinescu și cu Roberta Anastase chiar nu au furat voturi (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9456740-roberts-anastase-sever-voinescu-nu-vor-urmariti-penal-pentru-votul-legea-pensiilor.htm). Poate că ar fi fost furt dacă ieșeau în minus, dar ei au ieșit în plus. Sau poate chiar au numărat greșit, cui nu i se-ntîmplă, oameni sîntem! Oricum, toate astea nu au nici o importanță, de vreme ce numărătoarea s-a petrecut ziua în amiaza mare. În plus, în sală erau aprinse și toate becurile. Singurul beneficiu al poveștii este că am aflat, cu această ocazie, că pe dl Voinescu îl cheamă și Cotoi. Nu știm, și poate că nu vom ști niciodată și câți domni Vulpoi sau doamne Vulpe ne-au ținut calea în ultimii douăzeci și șapte de ani, dar e sigur că nici un Buratino/Pinochio nu a fost lăsat singur. Nici ziua, nici noaptea.
Pe lîngă succesul reprezentat de protestatarii din Piața Victoriei, care au împiedicat guvernul să mai fure noaptea, obligîndu-l să revină la sistemul diurn al țărilor civilizate, un alt beneficiu major îl reprezintă denunțarea știrilor de noapte, sau false, obligate fie să dispară, fie să se convertească în știri de zi, sau convenabile (vezi neapărat http://www.catavencii.ro/stirile-false-despre-stiri-false/ precum și la http://www.catavencii.ro/piece-of-fake/). De acum încolo vom avea doar știri albe. De exemplu, o astfel de știre pe care am ascultat-o chiar astăzi la inegalabilul Radio România Cultural: „În cadrul întîlnirii dintre Trump și Merkel, Trump nu a vorbit decît despre agenda sa personală, prezentată încă din campania electorală.” Asta nu e știre, e interpretare, și dacă nu una tendențioasă, atunci sigur partinică. Înseamnă selectare, limitare, manipulare. De parcă Merkel s-ar îngriji de binele omenirii! Dar asta nu are nici o importanță. Important e că a fost o știre albă, o știre de zi, o știre informată de un program iluminist de educație, unul care scoate omul din stare de minorat de care este vinovat el însuși.
Dar de ce au ajuns românii să se lase păcăliți astfel și să consimtă să fie furați pe față, niciodată pe la spate, ziua, niciodată noaptea? De ce avem corupți răi și corupți buni, securiști buni și securiști răi? Un om care ar gîndi doar în alb și negru ar spune că asta se-ntîmplă din simplul motiv că avem securiști. Cum să nu-ți fie milă de un asemenea om? Răspunsul e, bineînțeles, pentru că așa sîntem noi, altfel. Poate pentru că avem educatorii pe care nu-i merităm, dar care nu s-au lăsat împiedicați de asta și au continuat să ne învețe că trebuie să compunem cu răul. A compune cu răul nu este doar posibil – este inevitabil.
 Sau poate pentru că nu ne-am gîndit niciodată să ridicăm toate cutiile odată. Pentru că ne-a fost teamă că nu vom găsi nimic sub ele. Pentru că ne-a fost teamă că spectacolul fascinant se va opri. De fiecare dată cînd dl Liiceanu scapă una dintre cutiuțe de pe masa de joc, dl Pleșu apare brusc din mulțimea de spectatori anonimi ca să ne arate și nouă, și lui Gabi, cum se face.
Este spectaculos. Este uimitor. Dar ceea ce este cu adevărat tulburător în mișcările iluzioniștilor de la masa de joc nu este nici iuțeala, nici precizia mișcărilor. Nici faptul că spectacolul se desfășoară în plină zi, astfel încît toată lumea poate vedea limpede ce se petrece. Tulburător este faptul că sub una dintre cutiuțe se află ziua însăși. În România se poate fura legal, la vederea zilei, pentru că ziua a fost furată. Și de aceea nimeni nu mai vede nimic.