Dacă Hristos a înviat, atunci credința noastră
este zadarnică. Pentru că noi nu credem în învierea din morți, ci în sănătate
și viață lungă. Nu credem în Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu, ci într-un
învățător, într-un înțelept, într-un vraci; nu credem în minuni, ci în parabole, nu în
iertare, ci în iluminare. Nu credem într-un Hristos care ni-l descoperă pe
Tatăl, ci într-unul care ne ajută să ne descoperim pe noi. Să ne descoperim nu
ca fii înfiați de Tatăl prin Fiul, ci ca indivizi unici, deosebiți, fiecare
dintre noi reprezentînd un regn aparte.
Dacă Hristos a înviat suntem mai de plîns nu doar decît
toți oamenii, ci și mai de plîns decît toți demonii. Pentru că și ei cred, la
fel ca noi. Dar cel puțin ei se cutremură.