Alianța Elitelor împotriva Crucii

„Radu Preda a spus că prin participarea la Referendumul din 6-7 octombrie «vom da un semnal că România nu poate fi condusă de o elită (…) care vrea să ne impună anormalitatea».

Radu Preda este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, profesor-invitat al Universităților din Paris, Florența, Hanovra și Viena.

Din martie 2014 este preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

A făcut studii la București (licență), Heidelberg, Paris și Roma (pregătirea doctoratului) și la Salonic (post-doctorat).

Ocupă, de asemenea, funcțiile: Director-fondator al Institutului Român de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale şi Inter-religioase (INTER), Cluj-Napoca, membru în Consiliul de Administraţie al Gesellschaft für Ostkirchenrecht, Viena, membru în Consiliul de Administraţie al European Forum of Orthodox Schools of Theology, Bruxelles.” (http://basilica.ro/suntem-in-situatia-in-care-trebuie-sa-reconfirmam-normalitatea-radu-preda/)

Compară cu:

„Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Nebuneşte spun: eu nu mai mult ca ei! În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la moarte adeseori. De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fără una. De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am petrecut în largul mării. În călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la păgâni; în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi; În osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine. Pe lângă cele din afară, ceea ce mă împresoară în toate zilele este grija de toate Bisericile. Cine este slab şi eu să nu fiu slab? Cine se sminteşte şi eu să nu ard? Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu cele ale slăbiciunii mele!” (2 Corinteni 11: 22-30)

Mi-a plăcut și asta:

„Căsătoria poate fi cruce, dar și binecuvântare.” (https://twitter.com/AgentiaBasilica/status/1042820687637798913)

Eu credeam că acolo unde e cruce, acolo e și binecuvîntare.

Ce căsătorie ar fi căsătoria fără cruce? Ce creștinism ar fi creștinismul fără cruce?

Ar fi un creștinism al elitei. Un creștinism al binecuvîntării.
Ar fi creștinismul celor care încearcă să impună anormalitatea. Sau creștinismul celor care încearcă să impună normalitatea. 
Binecuvîntarea fără cruce nu este binecuvîntare. Este blestem.