Pagini

Oameni și Locuri

miercuri, 3 iulie 2019

Sfîntul Iachint, un tînăr creștin eurosceptic și anti-elitist


Dar sfântul mucenic al lui Hristos, strângându-şi tare gura şi dinţii, n-a lăsat nicidecum să i se pună în gură spurcăciunea jertfită a idolilor.”

Un tînăr, în tradiția ortodoxă, un băiat în vîrstă de 12 ani, la catolici, Sfîntul Iachint a ales să fie ucis pentru refuzul de a mînca din bucatele jertfite zeilor.
Iachint venea dintr-o familie bună, dintr-o familie de încredere. Mai ales, venea dintr-o familie creștină. Nu știu în ce măsură această familie poate fi regăsită astăzi printre familiile tradiționale românești care ar vedea în servirea împăratului păgîn o cinste deosebită, o șansă în viață, startul unei cariere de succes.
Dar în loc să fie mîndru și recunoscător pentru compania aleasă în care se afla, în loc să înțeleagă importanța momentului istoric marcat de conducerea lui Traian în istoria imperiului și pentru viitorul Europei, în loc să se închine idolilor acestei lumi, Iachint a preferat să-și încleșteze gura, deschizînd-o doar pentru a-l preamări pe Făcătorul cerului și pămîntului și pentru a-l îndemna pe șeful de atunci al UE să se trezească: „Eu aş fi voit ca şi tu să te depărtezi de înşelăciunea idolească, de diavoleasca prăznuire şi de necuratele jertfe, şi să cunoşti pe Unul adevăratul Dumnezeu şi Aceluia să-I slujeşti”, îi spune tînărul Iachint împăratului Traian.
Traian îl ucide, desigur, pentru că nu putea admite rivalitatea altui zeu. Așa cum, în mitologia greacă, Apollo îl ucide pe Hyacinthus, nedorind să-l împartă cu Zefir.  
BOR l-a pomenit astăzi pe Sf. Iachint, deși face totul pentru a împiedica apariția unui astfel de creștin. Ce-i drept, BOR nu introduce cu sila în gura creștinilor mîncăruri jertfite idolilor de elita gnostică, globalistă, neoliberală sau germanofilă.
Doar le face poftă.