Patrioții români vin în prezent din două zone reprezentative pentru degenerarea ethosului românesc: pe de o parte, din zona de maneliști și cocalari, iar, pe de alta, din zona de filolegionari antisemiți și de antisemiți filolegionari. Ceea ce îi unește este BOR.
Filolegionarii găsesc în BOR reprezintă spiritul de disciplină și de jertfă necesar dezvoltării seminței naționalismului mistic. Gruparea cocalar-manelistă găsește în BOR puterea lui Boss de Boss care îi termină pă dujmani.
Scena antologică din casa preotului din Balanța (https://www.youtube.com/watch?v=Dd2SFRZWNaM) nu este doar subversivă. Timpurile actuale ne-au arătat totodată și valoarea ei profetică. Dacă i se cere, ortodoxia românească poate cînta nu doar „Magdalena, spune drept”, ci și „Sfîntă tinerețe legionară”.
Problema patrioților nu este (doar) că nu-i duce capul, așa cum se observă superior, dar superficial dinafară. Sigur că limitele lor de a înțelege ce se-ntîmplă îi face să devină cu atît mai irelevanți cu cît sunt mai mulți sau mai hotărîți. Dar dacă ei nu înțeleg ce se-ntîmplă, este mai ales pentru că nu-i duce inima. Și anume, nu-i duce inima să iubească mai mult decît „copilașii mei”, respectiv decît „Legiunea și Căpitanul”. Limitele inimii lor îi fac să fie cu atît mai manipulabili de liderii din BOR, care își vor răscumpăra în privat, în intimitatea cuibului sau clanului, înțelegerile publice cu marea familie europeană.