Redefinirea realității nu este posibilă fără redefinirea prealabilă a lui Dumnezeu. În Vest, Dumnezeu a fost redefinit din perspectiva deismului moralist terapeutic descris de Christian Smith (https://en.wikipedia.org/wiki/Moralistic_therapeutic_deism), confirmat de Rod Dreher și răspîndit astăzi și în ortodoxia românească (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2023/02/zimbetul-medicamentul-nemuririi.html). Însă în timp ce redefinirea lui Dumnezeu din creștinismul apusean era de natură seculară, proiectul de redefinire a lui Dumnezeu din BOR a avut o dimensiune religioasă. Camuflarea mistică a redefinirii nu doar a lui Dumnezeu, ci a întregii viziuni ortodoxe, a demonstrat buna înțelegere a geografiei spirituale a poporului român.
Noua interpretare a Rugului Aprins prin „semănătorii pilduitori”, ca să împrumut o caracterizare memorabilă (https://doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/pilduitorul-andrei-plesu-restaurarea-parabolei), Scrima și Pleșu, a redefinit în ortodoxia românească funcția și proprietățile focului divin în același timp în care, în Vest, erau redefinite funcția și proprietățile iubirii divine.