Al Treilea Bețiv: Uneori am impresia că împinge cineva din partea opusă…
Primul Bețiv: Cred că îți dai seama că și ăia din partea opusă au aceeași impresie, he-he…
Al Doilea Bețiv: Păi nu e liniște și pace… dincolo? De ce ar împinge ăia?
Al Treilea Bețiv: E liniște, normal că e liniște. Ai nevoie de liniște ca să…
Al Doilea Bețiv: Ca să te odihnești, corect!
Al Treilea Bețiv: Nu, ca să asculți. Aici vorbești, dincolo asculți.
Al Doilea Bețiv: Păi, uite, ăsta (arată către Primul Bețiv) ascultă. (Către Primul Bețiv): Bă, vezi că ești dincolo!
Al Treilea Bețiv (amuzat): Nu, că dacă ar fi dincolo ar împinge, he-he…
Primul Bețiv (cu o mină gravă): Ascultam, da’ mă și gîndeam. (După o pauză, menită să amplifice curiozitatea amicilor): Mă gîndeam că și ăia din… partea opusă vorbesc cumva. D-aia în cimitir noi tăcem.
Al Doilea Bețiv: Vezi, ăsta e defectul tău: prea te gîndești, he-he… D-aia auzi voci și treburi d-astea. Da’ dacă nu gîndești, așa ca mine, nu auzi nimic.
Al Treilea Bețiv: Ca să auzi, trebuie să vezi.
Al Doilea Bețiv: Și ca să vezi, trebuie să bei, he-he…
Primul Bețiv (reluîndu-și ideea, fără să acorde atenție replicilor amicilor): Uite, dacă eu zic aici, cu voi, „Ce-am avut și ce-am pierdut?” o să ziceți că e tot aia, corect? Da’ dacă scriu treaba asta pe cruce, e altceva, corect?
Al Doilea Bețiv: Ba nu, nu e altceva… E tot aia, că tot ai pierdut pînă la urmă, he-he…
Al Treilea Bețiv (impresionat de observația Primului Bețiv): Depinde! Depinde în ce direcție împingi. Adică depinde de ce vezi și ce asculți.
Al Doilea Bețiv (tot mai îngrijorat de cursul discuției): Bă, vă zic eu, depinde de ce bei! Hai noroc!
Primul și al Treilea Bețiv (recunoscători): Corect, hai noroc!