Obișnuiți să înțeleagă totul pe dos, progresiștii din BOR (Bănescu și intelectualii Humanitas/Dilema) și cei din zona seculară i-au identificat greșit pe susținătorii lui Călin Georgescu ca pe niște indivizi blocați în trecut. Lucrurile stau însă exact invers: electoratul lui Georgescu se simte blocat, sufocat, captiv în prezent. Iar Georgescu este singurul om capabil să organizeze evadarea pentru că el însuși a reușit să evadeze din acest prezent distopic, trans-uman. De aici vine, pe de o parte, ostilitatea față de organismele internaționale (NATO, ONU, UE) care administrează și consolidează ordinea prezentului și, pe de altă parte, simpatia față de Putin, perceput (în mod corect din perspectiva mea, cf. https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2024/06/totul-este-apocaliptic-acum.html; vezi și la https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2022/03/despre-hotarele-omului.html), ca un lider care dorește să împiedice „progresul” Rusiei către ordinea lichidă, postmodernă, a societății deschise.
Practic, prezentul este perceput în zona fundamentalistă ca un interval diabolic, percepție care demonstrează caracterul milenarist al viziunii despre lume al acestui segment, viziune speculată și valorificată din plin de segmentul neolegionar. Ortodoxia dusă cu drona, ortodoxia pretins trăitoare cu care se laudă ierarhia din BOR, a dobîndit în sfîrșit ultimul element care-i lipsea pentru a se transforma într-un cult, într-o sectă milenaristă maniheistă: liderul, profetul, călăuza, eliberatorul, mesia.
Planul Simion este nimic pe lîngă planul Georgescu. Planul lui Georgescu este însuși planul lui Dumnezeu. Cine l-a văzut pe Călin Georgescu, acela l-a văzut pe Dumnezeu. Iar oricine crede în Georgescu, este un om mîntuit, un om care, indiferent dacă va primi sau nu o casă de la Simion, va fi cu siguranță salvat, fiind unul dintre cei incluși în planul marii evadări.
Marii Resetări, Georgescu îi opune Marea Evadare, percepută de susținătorii lui și ca o mare exorcizare națională, de unde și mutarea pătrățică cu pătrățică a episcopului Teodosie al Tomisului (în engleză, „bishop”, „episcop” este numele piesei de șah corespunzătoare „nebunului” în română, o ambivalență sugestivă nu atît pentru ÎPS Teodosie, cît mai ales pentru credincioșii care și-au investit încrederea și speranța în cei care pretind că joacă în numele și pentru binele poporului) prin invocarea misiunii sale de a sluji slujba de exorcizare a Molitfelor Sf. Vasile în timpul Sf. Liturghii sau în noaptea de Anul Nou, contrar rînduielilor bisericești (https://patriarhia.ro/hotararea-sfantului-sinod-privind-citirea-molitfelor-sfantului-vasile-cel-mare-in-biserica-ortodoxa-romana-1559.html). Sloganul „nu ne vindem țara!” s-a transformat astfel în „nu ne îndrăcim țara!”, intonat de același segment social, fără ca membrii lui să fie lăsați să vadă de conducătorii lor că, între timp, și-au pierdut și credința, nu doar țara. Imnul Golanilor a suferit la rîndul lui mutații, astfel încît în prezent se confruntă două versiuni pe care cred că le-aș putea reda prin „Mai bine poponar/ Decît legionar!”, respectiv prin „Mai bine legionar/ Decît poponar!” fără ca liderii ortodocși să intervină, arătînd că ambele versiuni sunt străine de identitatea noastră și că, prin urmare, nu pot decît să ne falsifice și mai mult.
Marea Evadare propusă și condusă de Georgescu reprezintă nu atît o evadare din prezent, ci o evadare din realitate. Cu toate acestea, Planul Georgescu este un plan cu atît mai atrăgător cu cît este opus planului edificării falsei realități transumaniste a societății deschise.