Reușita de pînă acum a lui Călin Georgescu demonstrează în același timp vulnerabilitatea statului român, a societății românești și a BOR. Partea cea mai slabă dintre aceste elemente a fost de această dată BOR, poarta prin care a intrat Georgescu în spațiul politic românesc și zona pe care a exploatat-o în primul rînd. Ortodoxia i-a oferit un credit nelimitat și fără garanții întrucît a considerat că ceea ce primește în schimb de la Georgescu este infinit mai valoros. Cum a fost posibil lucrul acesta?
Vulnerabilitatea unui sistem, de la organisme la comunități, este determinată în primul rînd de capacitatea lor de a identifica și recunoaște o amenințare și de a o preveni, împiedica și anula. În timp ce recunoașterea este spontană, identificarea este mai îndelungată și ține de un proces de deliberare, analizare, verificare, testare, care se încheie fie prin confirmarea, fie prin infirmarea naturii de pericol a unei situații, inclusiv atunci cînd aceasta a fost recunoscută inițial ca amenințare. Succesul lui Georgescu a demonstrat incapacitatea totală a credincioșilor ortodocși, a clerului și a ierarhiei de a identifica și recunoaște o amenințare de „cod roșu” chiar în timp ce acesta distrugea funcționalitățile BOR și îi exploata resursele. Un atacator inteligent, un discernămînt disfuncțional și oameni din interior care l-au ajutat pe agresor să fie identificat și recunoscut ca un om de-al casei reprezintă cele trei condiții care au făcut posibil fenomenul Georgescu. Episodul Georgescu ne-a arătat că situația de vulnerabilitate a BOR reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale României.
A fost lansat Georgescu împotriva ortodoxiei, nu doar împotriva României? Am motive întemeiate să cred asta. Dar înainte de a evalua daunele, ar trebui spus că modelul de credincios de tip Georgescu se produce în serie industrială în BOR de aproape două decenii. Georgescu a găsit în România o ortodoxie deviantă, nu el a întemeiat-o. Iar ortodoxia nu putea ajunge atît de înstrăinată de creștinismul tradițional dacă nu ar fi fost lăsată și mai ales încurajată să o ia razna atît prin încurajarea deschisă a naționalismului mistic, cît și prin încurajarea convingerii că omul se poate vindeca prin meditație, echilibrarea energiilor, mindfulness, împăcare cu sinele și dezvoltare personală. De aceea, comunicatul prin care Patriarhia se leapădă public de Georgescu și pe care l-a emis cu doar cîteva ore înainte de anunțarea desecretizărilor dosarelor despre liderul suveranist (ceea ce ne amintește încă o dată că BOR este nu doar o instituție de stat, ci și o instituție a statului), este cît se poate de ipocrit: apelul Patriarhiei la stabilitate (https://basilica.ro/comunicat-de-presa-libertate-responsabila-si-pace-sociala-in-alegerile-prezidentiale/) este cu atît mai problematic, ca să nu spun ridicol, cu cît situația de instabilitate creată prin fenomenul Georgescu a apărut în primul rînd din cauza atitudinii iresponsabile a ierarhiei din 1990 pînă în prezent, ignorînd, acceptînd sau încurajînd în același timp și legionarismul, și spiritualitatea New Age, două deviații care, prin figura lui Călin Georgescu, puteau duce în scurt timp procesul de transformare a ortodoxiei românești pînă la capăt.