Pagini

Oameni și Locuri

joi, 25 septembrie 2025

Darul vieții și darul morții

 

Pe vremea lui Iisus era normal ca tatăl să le dea copiilor săi pîine și nu piatră, pește și nu șarpe (Matei 7, 9-10; Luca 11, 11; în versetul 12, Luca adaugă „sau dacă îi va cere un ou, îi va da scorpie?”) Pe vremea lui Iisus, oamenii deosebeau între darurile bune și cele otrăvite pentru că puteau deosebi între viață și moarte.

Rele nu sunt doar lucrurile rele în sine, ci devin rele și lucrurile bune dăruite în momente nepotrivite, în mod nepotrivit sau dăruite în locul celor potrivite: lăsînd la o parte faptul că pîinea industrială este în multe cazuri un produs otrăvit deja prin unele dintre ingredientele folosite, cozonacul este un dar rău atunci cînd este oferit în locul pîinii, chiar dacă este vorba despre un cozonac de casă.

Deși s-au hrănit două mii de ani cu pîinea vieții (vezi Ioan, cap. 6), creștinii de astăzi au ajuns să vadă în pîinea homemade și în produsele alimentare organice un înlocuitor nu doar pentru hrana non-organică, ci și pentru darul suprem al lui Dumnezeu oferit prin Întruparea, Jertfa și Învierea Fiului. Majoritatea creștinilor de astăzi a adoptat religia auto-divinizării omului, care presupune capacitatea lui de a-și oferi singur darul suprem al vieții.

Confuziei absolute între ființa creată și Creator îi corespunde confuzia între darul morții și darul vieții. Creștinii care au adoptat această spiritualitate mortală, care asigură coerența culturii morții (și a cultului morții corespunzător, situație asupra căreia sper că voi reveni într-o postare viitoare), au ajuns astfel să reprezinte tocmai cazurile improbabile sugerate de Iisus în episodul menționat mai sus, oferindu-și lor și propriilor familii piatră în loc de pîine, șarpe în loc de pește și scorpie în loc de ou cu atît mai mult cu cît pîinea, peștele și oul sunt mai bio. 

Adevăratul altar al noii ortodoxii nu este cel aparent din biserică. În realitate, altarul liturgic este subordonat în noua spiritualitate pangarului aflat în apropierea locașului de cult. Din acest templu al noii spiritualități universale, noul ortodox își poate cumpăra produsele alimentare mănăstirești prefăcute prin tainica energie cosmică în darul vieții fără de moarte.