Pagini

Oameni și Locuri

miercuri, 9 decembrie 2015

Modelul NEC



“Neoplatonician şi în aceeaşi măsură creştin, Synesios al Cyrenei o elogiază, cu admiraţie plină de devoţiune, pe Hypatia, maestra sa în filozofie. Evagrie îşi va limpezi vocaţia la îndemnul Melaniei celei Bătrîne, însoţitoarea de studii a lui Ieronim. În Evanghelia după Maria, text gnostic din secolul II, Christos îşi comunica învăţătura deschisă ucenicilor, dar, spre indignarea lor, îi rezervă Mariei Magdalena învăţătura de taină, vizionară.” Am citat din volumul Ancăi Manolescu, Modelul Antim, modelul Păltiniş (Humanitas, 2015, p. 189)
Cazurile menţionate mai sus, împreună cu altele descrise în volum şi în aceeaşi măsură creştine, aş spune, pregătesc în mod tainic şi vizionar (dacă am înţeles corect intenţiile doamnei Manolescu) venirea lui Hristos:

„Libertatea spirituală întrupată în Christos irumpe aşadar într-o lume unde existau medii pregătite să-i perceapă calitatea, locuri în care se respira deja «aerul uşor» al prieteniei” (p. 191).

Mă-ntreb în ce măsură sunt pregătiţi preoţii şi cărturarii din BOR să perceapă acest „aer uşor” care poate fi respirat într-un mediu atît de diferit de aerul stătut din bisericile lor, unde prietenia este ţinută la distanţă (merită să ne întrebăm, chiar dacă nu o vom afla niciodată, cum ar fi arătat România astăzi dacă fenomenul Serile Darvari, un alt tip de model de capilaritate spirituală asupra căruia nu ştiu dacă s-a aplecat până acum vreun cercetător al vieţii religioase din România post-revoluţionară, nu ar fi fost sabotat de chiar ierarhia BOR).
Preoţii şi cărturarii iudei păzeau mormîntul ca nu cumva Hristos să iasă de acolo. Preoţii şi cărturarii ortodocşi din România îl păzesc ca nu cumva să intre.