Pagini

Oameni și Locuri

miercuri, 9 decembrie 2015

Cuvintele care nu se aud se poartă



Preşedintele are purtător de cuvînt. Ne explică de ce lucrul bine făcut se desface: pentru că nu se poate să nu se desfacă. Important nu e că se desface, ci că a fost bine făcut.

Guvernul are purtător de cuvînt. Ne explică lucruri pe care nici el nu le pricepe.

Pompierii au purtător de cuvînt. Ne explică de ce n-au stins focul.

Echipele de salvare au purtător de cuvînt. Pentru că cineva trebuie să ne explice de ce ajung la alte adrese.

Doctorii au purtători de cuvînt. Şi ei tot despre foc vorbesc.

Biserica are purtător de cuvînt. Ăsta e singurul care nu vorbeşte despre foc. Şi nici despre răceala din noi, ci despre cît de plăcută este apa asta călduţă, iubiţi credincioşi.

Purtătorii de cuvînt nu se înţeleg întotdeauna între ei. De pildă, Purtătorul de cuvînt al Guvernului vrea să-i taie apa caldă Purtătorului de cuvînt al Patriarhiei. Nu, n-o să-i taie şi cuvîntul. Aceasta este lucrarea Bisericii.

De Black Friday mi-am luat şi eu un purtător de cuvînt, cu acumulatori,
pentru zilele alea negre,
cînd nu vreau să-l aud pe Purtătorul de cuvînt al lui Dumnezeu.