Încercarea dlui Iulian Bulai, președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, de a-l useriza pe Eminescu (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24542140-iulian-bulai-eminescu-semnat-fara-penali-functii-publice-reformat-tvr.htm), a stîrnit în mediul ortodox indignări vehemente; de asemenea, recomandarea indirectă a vaccinului anticovid de părintele Constantin Necula (prin observația că vaccinul și dogma sunt lucruri diferite, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/preotul-necula-a-crede-ca-vaccinul-e-o-incalcare-a-unei-dogme-e-periculos-in-mana-lui-dumnezeu-stau-si-astfel-de-vaccinuri-1431629) i-a nemulțumit pe ortodocșii pentru care Dumnezeu este ortodox iar diavolul orice altceva. Acest principiu ferm și inatacabil de înțelegere a lumii ne explică de ce ortodocșii condamnă prompt observațiile unui catolic precum Iulian Bulai despre familia „ciudată” a Mîntuitorului Hristos, dar ignoră proiectele ortodoxe de transformare a ortodoxiei în același timp în instrument al ideologiei neoliberale, în expresie a unei spiritualități neognostice și în metodă de dezvoltare personală și mijloc de dobîndire a unei mentalități deschise. Într-un fel sau altul, domnul Andrei Pleșu se regăsește la intersecția acestor încercări de deviere a creștinismului din matca lui dogmatică, dar domnul Pleșu este ortodox, deci nu are cum să fie rău. Rău este vaccinul. De ce este vaccinul rău? Pentru că nu este făcut de ortodocși și n-are agheasmă înăuntru.
Episcopul romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, l-a îndemnat public pe catolicul Iulian Bulai să-și ceară iertare public pentru comentariile sale despre despre Maica Domnului, pe care episcopul catolic le-a numit blasfemice (https://www.antena3.ro/actualitate/biserica-catolica-se-dezice-de-deputatul-usr-iulian-bulai-replica-acida-a-episcopului-catolic-de-552335.html). Deci nu pe emailuri și prin sugestii duhovnicești ininteligibile, precum se practică, ca formă de curaj ieșit din comun, în lumea ortodoxă.
Este drept că și PS Ignatie al Hușilor i-a reproșat lui Bulai intenția de a găsi sensuri noi care contrazic tradiția creștină (https://stiriest.ro/2019/12/30/ps-ignatie-face-lumina-in-cazul-blasfemiilor-useristului-bulai/); dar atunci cînd intelectualii ortodocși propun sensuri noi și redefinirea realităților fundamentate creștin, sau, mai precis, atunci cînd Andrei Pleșu afirma că referendumul pentru familie „valorifică în mod impur o anumită ignoranţă din rîndurile electoratului şi un capital de intoleranţă şi judecată tăioasă a «aproapelui» care n-are nimic de a face cu creștinismul” (https://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/un-referendum-politic-impur), reacția lumii ortodoxe lipsește. Dimpotrivă, felul necreștin și neortodox în care H.-R. Patapievici descria ortodoxia (ca aer, savoare și mod de a primi și răspîndi miresmele), sensul nou care îi era atribuit ortodoxiei în felul acesta era prezentat de viitorul episcop al Hușilor ca dovada unei convertiri autentice (în timp ce ortodoxia domnului Pleșu era mai presus de îndoială din simplul motiv că intelectualul român declara că obișnuiește să citească Patericul. Vezi la Ignatie Trif, „Sfântul Vasile cel Mare: Interacțiunea dintre «pridvorul culturii»” și «naosul teologiei»”, Tabor, nr. 1, aprilie 2009, p. 29).
Convingerea catolicului Iulian Bulai, potrivit căruia rostul credinței și teologiei este de „a găsi mereu noi sensuri ale unor cuvinte milenare.” (https://www.mediafax.ro/politic/iulian-bulai-noi-precizari-dupa-ce-a-scris-ca-fecioara-maria-este-o-mama-surogat-familia-atipica-din-nazaret-e-un-model-18679898), este inacceptabilă pentru ortodocși doar cînd propunerea vine de la neortodocși. În schimb, ea poate fi regăsită la fel de bine și în ortodoxie, fiind chiar recomandată, dar cu o condiție: să fie vorba despre sensuri noi venite de la noi, nu de la alții. Pentru că diavolul nu poate fi ortodox, deci orice noutate apărută în mediul ortodox este bună. Diavolul nu poate fi decît catolic, protestant, evreu, globalist, userist, de stînga, LGBT-ist, corporatist și vaccinist. Uităm însă că diavolul vorbește cu vorbele lui Dumnezeu, că citează Scriptura și că este expert în patristică.
Primul sens nou din istoria omului vine
de la diavol: „Oare a spus Dumnezeu?” Dar dacă ești ortodox, ești în siguranță.
Diavolul știe asta și nu va încerca să te ispitească cu sensuri noi. Pentru că,
dacă ești ortodox, le găsești tu singur. Ba chiar ești obligat să descoperi
sensuri noi ale credinței: „A o reduce [parabola] însă doar la o sumă de echivalențe,
identificând elementele parabolei și alocându-le, matematic, sensuri o
dată pentru totdeauna, înseamnă a nu te ridica la înălțimea provocării
cuvântului hristic.” (https://doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/pilduitorul-andrei-plesu-restaurarea-parabolei)
Și cine ne poate ridica mai bine la înălțimea cuvîntului hristic prin sensuri noi decît un
ortodox ca domnul Pleșu? De la această înălțime poți contempla mai bine
adevărul, după cum au înțeles unii profesori ortodocși de religie: „Cred că
accentul ar trebui pus mai degrabă într-un sens ecumenic şi pluralist, pe
posibilitatea elevilor de a afla cât mai multe perspective diferite şi de a
decide singuri ulterior ce credinţă, ce religie vor să asume.” (https://adevarul.ro/educatie/scoala/laura-stifterprofesoara-religieideea-crede-sinu-cerceta-nu-oidee-biblica-1_5bdb26a6df52022f7512972c/index.html).
Declarațiile lui Bulai au fost criticate de episcopul romano-catolic, în timp
ce în ortodoxie atitudinea subversivă a domnului Andrei Pleșu a fost
recompensată de BOR prin acordarea distincției Crucea Șaguniană (https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/andrei-plesu-a-primit-crucea-saguniana-86909.html).
„Nu, țăranul român nu va fi făcut școli de geopolitică și tactică militară, dar recunoștea cu ușurință dușmanii și minciuna ce-i măcinau țara”, observa „astral” părintele Necula (https://ziarullumina.ro/opinii/repere-si-idei/catedrala-139210.html). Din cîte se pare însă, ortodoxul nu-și mai recunoaște astăzi adversarul, de unde și panica vizibilă din cercurile ortodoxe fundamentaliste. Răul ne-a legat la ochi și joacă cu noi baba-oarba. Ne lăsăm legați la ochi cu un amestec de legături sfințite de acceptarea lor generală precum „importante sunt lucrurile care ne unesc”, „pacea este mai mare decît dreptatea” etc. Da, Dumnezeu ne vrea uniți, dar nu întru lașitate, minciună și ipocrizie. Dovadă că, de cînd tot invocăm astfel de principii, avem tot mai puțină pace și tot mai puțină unitate. Nu avem decît dreptate: suntem cu toții convinși că răul nu poate fi ortodox.
Nu știu în ce măsură este o anecdotă sau un fapt real, dar episodul următor este relevant pentru situația noastră actuală. După ce le-au proiectat un film unor indigeni care nu mai avuseseră această experiență, cercetătorii au vrut să știe ce au reținut aceștia din materialul prezentat. Băștinașii au spus cu toții, foarte impresionați: musca! Mirați, antropologii s-au uitat încă o dată la imagini, cu mare atenție. Într-adevăr, o muscă apărea în cadru la un moment dat pentru o secundă.
Suntem prinși într-o dramă al cărei deznodămînt se anunță a fi tragic. Deja scena este plină de victime, dar noi suntem în continuare neliniștiți în legătură cu muștele din aer. De ce nu înțelegem nimic din ce se-ntîmplă? Pentru că ni s-a părut și continuă să ne pară normal ca realitatea să primească sensuri noi, ca ortodoxia, familia, omul, societatea să fie redefinite, cîtă vreme sunt redefinite de „ortodocși”, iar sensurile noi se află „la înălțimea cuvîntului hristic”. Pentru că nu suntem curioși să aflăm ce este acest cuvînt, nu vrem să-L pipăim, să-L urmăm și să-L primim în inimile noastre.
Un gospodar de la mine din sat îmi spunea cu o săptămînă în urmă: „Știu că nu pot să-l cunosc și să-l înțeleg pe Dumnezeu decît așa, cam zece la sută, dar eu tot vreau să-l cunosc sută la sută!” Pînă cînd nu vom dori lucrul acesta (știind totodată că așa ceva nu este cu putință, pentru că nu putem cunoaște total nici măcar creația, cu atît mai puțin pe Creator), nu vom putea înțelege ce se-ntîmplă cu noi și vom rămîne în continuare victimele oamenilor sensurilor noi.