Un citat din Malcolm Muggeridge pe care l-am întîlnit recent la https://lifeondoverbeach.wordpress.com/2021/07/27/malcolm-muggeridge-thus-did-western-man-decide-to-abolish-himself-4/ vorbește despre contribuția decisivă a sistemului de educație la desființarea civilizației occidentale:
„Concluzia finală ar fi desigur aceea că în timp ce alte civilizații au fost doborîte de atacurile barbarilor din afară, civilizația noastră s-a remarcat prin particularitatea unică de a-și instrui proprii distrugători în propriile instituții de învățămînt și de a le oferi apoi facilități pentru propagarea ideologiei lor distructive în toate sferele societății, totul pe cheltuiala publică. Astfel, omul occidental a decis să se desființeze, producîndu-și propria plictiseală din propria sa bogăție, propria vulnerabilitate din propria forță, propria impotență din propria obsesie erotică, suflînd el însuși în trîmbița care a nimicit zidurile propriei cetăți (Iosua 6, 20) și, după ce s-a convins că este prea numeros, s-a căznit cu pastile, bisturiu și seringă pentru a se reduce drastic. Până când, în cele din urmă, după ce s-a educat în imbecilitate, s-a murdărit și s-a drogat pînă nu a mai știut de sine, după care s-a prăbușit – un bătrîn brontozaur obosit, terminat – și a dispărut de-a binelea.” (Malcolm Muggeridge, Seeing Through the Eye: Malcolm Muggeridge on Faith, ed. Cecil Kuhne, Ignatius Press, 2005, p. 16., trad. mea, G. F.)
Trebuie reținut însă că dacă civilizația occidentala și-a antrenat proprii distrugătorii în propriile școli aceasta înseamnă că omul apusean nu a decis să se desființeze singur, ci că a fost învățat, dresat să participe la propria nimicire fără măcar să-și dea seama:
„Ceea ce lipsește, însă, este recunoașterea faptului că această ignoranță este o consecință intenționată a sistemului nostru educațional, un semn al sănătății sale robuste și a succesului său. Am căpătat incontestabilul obicei prost de a ne gândi că sistemul nostru educațional este stricat, când de fapt lucrează la capacitate maximă.
Ceea ce sistemul nostru educațional își propune este să creeze o amnezie culturală, o totală lipsă de curiozitate, agenți liberi fără istorie, alături de obiective educaționale formate din procese fără conținut și cuvinte sclipicioase neanalizate, cum ar fi „gândire critică”, „diversitate”, „modalități de cunoaștere”, „dreptate socială”, „competență culturală” șamd.
Studenții noștri reprezintă rezultatul unui angajament sistematic de a produce indivizi fără un trecut, pentru care viitorul reprezintă o țară străină, nulități fără cultură care pot trăi oriunde și face orice fel de muncă fără să se întrebe despre scopuri și motivații, instrumente perfecte pentru un sistem economic care răsplătește „flexibilitatea” (geografică, interpersonală, etică).” (Patrick Deneen, „Cum și-a pierdut o generație cultura comună”, https://contramundum.ro/2018/07/10/cum-si-a-pierdut-o-generatie-cultura-comua/ )
Întrucît sistemul de educație din România urmează exact acest model autodistructiv occidental (https://www.elefant.ro/descolarizarea-romaniei-scopurile-cartitele-si-arhitectii-reformei-invatamantului-romanesc_c3edfa95-2682-47a4-ad90-96ac92570517), poate că rezultatele negative de la examenele naționale ar trebui mai degrabă salutate, în timp ce analfabetismul funcțional ar putea fi văzut ca o formă de rezistență naturală în fața imbecilizării educate. Cu toate acestea, problema principală produsă de proiectul „României Educate” nu este că produce imbecili în mod programatic, ci că nimeni dintre produsele lui, imbecilizatori sau imbecilizați, nu va fi capabil să vadă că suprema împlinire personală coincide cu apogeul dezastrului.