Pagini

Oameni și Locuri

miercuri, 3 noiembrie 2021

Care realitate? Normalul și raționalul (II)

 

(Pentru prima parte, vezi la https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/10/normalul-si-rationalul.html)

 

„Am mari speranțe că, la timpul potrivit, vom învăța cum să sentimentalizăm și să mitologizăm știința oamenilor în asemenea măsură încît să-i facem să accepte ceea ce de fapt este credința în demoni (deși nu sub acest nume), în timp ce mintea omului va rămîne închisă pentru credința în Dumnezeu. […] Dacă vom realiza vreodată opera noastră desăvîrșită, și anume, Magicianul Materialist, adică omul care nu folosește, ci chiar se închină cu adevărat la ceea ce el numește vag «Forțe», în timp ce neagă existența «duhurilor», atunci victoria va fi aproape.” C. S. Lewis, The Screwtape Letters , „Scrisoarea a VII-a”, Macmillan, 1961, p. 33.

 

 „Dacă sunt găsite prin biserici astfel de materiale, acestea sunt înlăturate. De altfel, prin ele sunt promovate două pagini de internet care au, după cum se poate lesne verifica, o atitudine ostilă la adresa conducerii Bisericii, a afirmat Lucian Apopei, director de comunicare la Arhiepiscopia Iașilor.” (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/propaganda-antivaccinare-cu-cipuri-si-adn-modificat-in-pronaosul-manastirii-golia--304891.html) Este vorba despre o broșură care citează declarațiile prin care părinți cu autoritate duhovnicească și cercetători cu autoritate științifică din domeniul imunologiei, microbiologiei sau virusologiei își exprimă îndoielile față de vaccinurile anticovid existente; pe lîngă acestea, sunt citate și afirmații radicale legate de respingerea oricărui vaccin și interpretări apocaliptice ale evenimentelor recente. Din perspectiva conducerii BOR, această înțelegere a istoriei trebuie aruncată la gunoi:

„Potrivit directorului de comunicare, după ce l-a contactat telefonic pe starețul Mănăstirii Golia, acesta din urmă a găsit materialele la locul semnalat de reporterii „Ziarului de Iași” și le-a aruncat la coșul de gunoi. Lucian Apopei subliniază că Biserica Ortodoxă îndeamnă credincioșii să se informeze doar din sursele oficiale.” (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/propaganda-antivaccinare-cu-cipuri-si-adn-modificat-in-pronaosul-manastirii-golia--304891.html)

În acest caz, Mitropolia Moldovei și Bucovinei ar trebui să arunce la gunoi și întreaga literatură teologică care vorbește despre interpretarea creștină a istoriei și să rămînă doar cu volumele lui Baconschi, Neamțu și Papahagi editate în cadrul editurii Doxologia (https://edituradoxologia.ro/colectie/eseu-0), invitîndu-l în continuare pe Baconschi să le vorbească credincioșilor despre „realismul duhovnicesc” https://doxologia.ro/editura-doxologia-lansat-volumul-darul-desavarsit-teodor-baconschi și, de ce nu, despre corecta interpretare a Cărții Apocalipsei, de vreme ce păstorii noștri consideră că „noi păstrăm o tăcere în privința Apocalipsei, pentru că nu se cuvine să vorbim” (https://doxologia.ro/intreaba-preotul/de-ce-nu-predica-biserica-despre-apocalipsa).

Într-adevăr, de cel puțin două decenii, sursele oficiale ale propovăduirii publice ale BOR au încetat treptat să mai fie Sf. Scriptură și Sf. Tradiție. În schimb, ierarhii ortodocși s-au bazat tot mai mult pe creștini realiști, recomandați de preoți realiști precum părintele Constantin Necula: „analist realist al lumii în care ne trăim viețile, autorul propune o lectură duhovnicească sub arcada de curaj a mireanului care nu refuză dezbaterea” (https://doxologia.ro/o-reconstructie-editoriala-prilej-de-recitire-unui-autor-remarcabil). În definitiv, sfîrșitul vremurilor nu are nici o legătură cu Antihrist: „Așadar, despre dorita A Doua Venire a Domnului este vorba. În fond, despre bucuria întâlnirii depline cu El a fiecărui suflet credincios, iar nu despre Antihrist și despre grozăviile pe care satana le lucrează în lume încă de la începutul istoriei” (https://doxologia.ro/care-sunt-semnele-sfarsitului-lumii) afirmă cu siguranță părintele Constantin Sturzu, pentru care pînă și iadul virtual ne este dat „cu bună măsură”:

„Pentru cei mai mulți dintre noi, mântuirea va presupune o dublă ridicare: mai întâi, din mormântul virtualității, apoi din cel al realității corupte (căzute), a timpului istoric. Da, ne va fi de două ori mai greu, dar tocmai de aceea există convingerea în Biserică cum că cei de pe urmă se vor mântui împlinind mult mai puține decât asceții și martirii primelor veacuri, la a căror înălțime pot ajunge, însă, chiar și în aceste condiții. Căci toate ne sunt date cu bună măsură!” („Reala noastră cădere în virtual” Ziarul de Iași, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/reala-noastra-cadere-in-virtual--277552.html). Problema este că poți ieși din realitate și dacă nu trăiești în mediul virtual. Ieși din realitate cînd refuzi ordinea spirituală creștină, care cuprinde ordinea fizică în strînsa ei legătură cu și dependență de ordinea spirituală (vezi și la http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/02/cuprinsi-de-inviere.html).

Părintele Constantin Sturzu comentează astfel pasajul de la Apocalipsa 3, 20: „«Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide, voi intra la el și voi cina eu cu el și el cu Mine». E un pasaj foarte important ca să înțelegem cum lucrează Dumnezeu în lume, cum ne respectă libertatea, cum nu ne forțează deloc, dar nici nu se depărtează. Nici nu dă buzna, nu forțează limitele libertății noastre, dar nici nu se depărtează, ci stă în proximitate, la limita libertății gata să intervină, gata să pătrundă în inima noastră atunci când noi Îi deschidem. Așa încât mai bine să veghem cum ne folosim de această libertate, să-L primim pe Hristos în inima noastră, decât să ne preocupăm de litera acestei cărți atât de greu de tâlcuit precum este Apocalipsa.” (https://doxologia.ro/intreaba-preotul/de-ce-nu-predica-biserica-despre-apocalipsa) Dar marea prigoană din vremurile din urmă constă în faptul că potrivnicul lui Dumnezeu și al neamului omenesc va forța libertatea omului pentru a face astfel încît, prin intimidare și înșelare, să fie primit în inima omului satana în locul lui Hristos. Nu ar fi trebuit atunci ca ierarhia ortodoxă să fie de partea libertății omului? Nu sunt justificate în acest caz abordările apocaliptice asupra vaccinurilor anticovid în condițiile în care puterea lor salvatoare este impusă cu forța și în contextul în care ideologia transumanistă promovează biotehnologiile în vederea îmbunătățirii genetice a speciei umane (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/11/magia-stiintei-vaccinare-si-hibridizare.html)? În același timp în care teologii ortodocși ar fi trebuit să denunțe tentativele de experimentare asupra trupului omului, văzut ca singura realitate, nu ar fi trebuit oare să avertizeze totodată asupra tendințelor neognostice de desprindere de trup tipică derapajelor milenariste, în loc să se identifice prin neognostici pe cît de subtili, pe atît de perfizi precum Andrei Pleșu (https://doxologia.ro/actualitate/eveniment/andrei-plesu-asa-vorbesc-eu-despre-parabole ; o explicație posibilă poate fi găsită în această observație: „În contextul întârzierii parusiei creștine, gnosticismul era privit ca o variantă atrăgătoare îndeosebi de către elitele intelectuale.” Iosif Diaconu, „Provocări eshatologice la începutul secolului al III-lea și răspunsul lui Hipolit”, TheoRhēma 15.1 (2020), p. 103; articolul are multe observații revelatoare, care ne pot ajuta să facem comparații utile cu perioada actuală și să înțelegem mai bine vulnerabilitatea credincioșilor față de reacțiile milenariste de astăzi)? Nu sunt explicabile excesele acestor speculații tocmai prin refuzul teologilor și liderilor ortodocși de a se confrunta în termenii tradiției ortodoxe cu noile amenințări la adresa constituției ființei umane? Dacă este adevărat că „iadul este, în ultimă instanță, refuzul lui Dumnezeu, adică refuzul Iubirii, al adevăratei, autenticei realități” (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/online-o-pogorare-ina-infernet--278308.html), atunci care este realitatea: cea limitată la „subiecte politice și medicale” (https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2021/10/Scrisoare-Patriarhul-Daniel.pdf)? Sau poate că realitatea este separată între una duhovnicească, care nu contează, și cea politică și medicală care contează? Sau, dimpotrivă, Patriarhia exclude din realitate ordinea politică și cea medicală, adică ordinea trupului?

În The Hope of the Early Church. A Handbook of Patristic Eschatology, Brian E. Daley arată că primii apologeți au pregătit în virtutea textelor revelate o antropologie teologică centrată pe învierea cu trupul, opunînd evazionismului gnostic, cît și reducționismelor materialiste, unitatea sufletului și trupului. Tocmai această valoare concretă a existenței umane este amenințată astăzi la nivel global de o nouă viziune despre natura umană și destinul omului. Faptul că în loc să ne pregătească printr-o lămurire mai atentă a noilor greutăți apărute, ierarhia ortodoxă consideră că semnalarea acestei amenințări trebuie aruncată la gunoi, ne arată fie că nu a înțeles încă gravitatea situației, fie că a cedat deja stăpînitorilor acestui veac – posibilitate care reprezintă, în sine, unul dintre semnele sfîrșitului.