Pagini

Oameni și Locuri

vineri, 3 decembrie 2021

Legătura dintre consimțire și constrîngere: temelia dictaturii moderne

 

 

În general, cetățenii germani s-au dovedit mîndri și încîntați de faptul că Hitler și acoliții săi înlăturau acele categorii de oameni care nu se integrau sau care erau considerați «excluși», «antisociali», «povară pentru societate» sau «criminali».” (Robert Gellately, Backing Hitler: Consent and Coercion in Nazi Germany, OUP, 2001, p. vii).

 

 

Unul dintre motivele pentru care mi se pare binevenită introducerea disciplinei școlare „Istoria Evreilor. Holocaustul” ca materie obligatorie în învățămîntul liceal și profesional (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/guvernul-sustine-introducerea-disciplinei-istoria-evreilor-holocaustul-ca-materie-obligatorie-in-scoli-1732465) este că elevii ar fi scutiți să învețe despre istoria evreilor și holocaust în cadrul altor discipline de studiu precum limba română sau istoria. În felul acesta, Băiatul cu pijama în dungi, Jurnalul Annei Frank și alte lucrări importante ale literaturii holocaustului ar putea fi studiate mai adecvat în cadrul noii discipline decît în cadrul orelor de limba română sau de limbi străine așa cum se-ntîmplă în prezent cu sprijinul unor cadre didactice sensibile și receptive.

Un alt beneficiu al introducerii acestei materii este că elevii vor putea înțelege mai bine „legătura dintre consimțire și constrîngere realizată în dictaturile moderne”. Observația îi aparține profesorului Omer Bartov de la Brown University, Statele Unite, și a fost folosită pentru a descrie în mod concentrat cartea profesorului Robert Gellately, Backing Hitler: Consent and Coercion in Nazi Germany (OUP, 2001, https://oxford.universitypressscholarship.com/view/10.1093/acprof:oso/9780198205609.001.0001/acprof-9780198205609) Cartea profesorului Bartov demonstrează că poporul german a știut în permanență ce se-ntîmpla cu populația evreiască și, mai mult, a fost de acord cu lagărele și cu exterminarea evreilor.

Dintr-o recenzie a cărții, aflăm că publicațiile care acționau la ordinele guvernamentale anunțau spre sfîrșitul lui 1939 restricții precise pentru evrei precum interdicția părăsirii locuinței după ora 20. În noiembrie 1939 erau anunțate primele execuții fără proces ale „elementelor antisociale”. În martie 1941 începea organizarea de licitații de masă ale bunurilor evreilor deportați sau exterminați. Numai în Hamburg, cel puțin 100.000 de germani au cumpărat obiecte în cadrul acestor licitații. Practica cetățenilor germani obișnuiți de a-i denunța pe evrei și pe alți „dușmani dinăuntru” a continuat și după ce se trecuse la implementarea soluției finale: „pînă la sfîrșitul războiului, Hitler încă mai primea 1000 de scrisori private pe săptămînă din partea cetățenilor, majoritatea lor fiind denunțuri” (https://www.theguardian.com/uk/2001/feb/17/johnezard)

Avînd în vedere atît urgența cu care sunt propuse în prezent în lume diverse soluții finale în privința nevaccinaților, cît și sprijinul acordat de majoritatea cetățenilor europeni pentru aplicarea acestor măsuri inclusiv prin ridicarea de garduri separatoare între vaccinați și nevaccinați, putem admite încă de pe acum că introducerea materiei „Istoria Evreilor. Holocaustul” începînd cu 2023 ar putea veni prea tîrziu pentru a contribui la conștientizarea exceselor autoritariste actuale. Ea va veni prea tîrziu pentru a mai împiedica purificarea societății de „teroriști” (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/florin-citu-actiunile-celor-care-se-impotrivesc-vaccinarii-si-purtarii-mastii-sunt-similare-cu-ale-teroristilor-video-1466763) și de elemente antisociale. 

În plus, faptul că această materie va fi studiată în sine, și nu așa cum ar fi fost normal, ca parte dintr-o disciplină mai cuprinzătoare despre natura totalitarismului, riscă să o expună la manipulări care să justifice exact abuzurile pe care tragedia holocaustului ar trebui să le împiedice. Pericolul constă în limitarea fenomenului totalitar la o singură expresie istorică. Vor reuși elevii ajunși la ultima lecție a acestei materii să recunoască eroarea părinților lor de a susține, prin consimțămîntul oferit în prezent, proiectul totalitarismului biopolitic actual? Sau vor fi încredințați că, de data aceasta, de partea cealaltă a gardului de sîrmă ghimpată a ajuns în sfîrșit cine trebuie, adică nevaccinații, cei vinovați pentru tot răul apărut odată cu covid-19?