Fiul risipitor și-a putut veni în sine nu doar pentru că a dat de greu, ci mai ales pentru că păstrase amintirea modelului normalității, al vieții firești păzită în casa tatălui său.
Întoarcerea omului, restaurarea lui este posibilă doar în măsura în care acest model al omului restaurat există. În istoria lumii, acest model este oferit de peste două mii de ani de Biserică. În Biserică și prin Ea omul se poate împăca cu Dumnezeu pentru că Biserica este „locaș al lui Dumnezeu în Duh” (Efeseni 2, 22).
Omul este împăcat cu Dumnezeu în vederea sfințirii lui realizată prin unirea cu Hristos. Pentru a se putea împăca cu Dumnezeu, omul trebuie să se lepede de păcat, de lume și de sine însuși. O biserică care nu cere lepădarea omului de păcat, de lume și de sine ca o condiție pentru împăcarea cu Dumnezeu nu este locaș al lui Dumnezeu, ci locaș al satanei prin care omul se împacă cu lumea și se unește cu antihrist.