Pagini

Oameni și Locuri

duminică, 25 septembrie 2022

Ortodoxia incluzivă și societatea deschisă

 

În ortodoxia incluzivă, răul este anulat de bine așa cum moartea este anulată de nemurire. Care este acest rău?

Ortodoxia deschisă recunoaște răul absolut produs de dispoziția spirituală a închiderii, tipică culturilor tradiționale. Din perspectiva ortodoxiei incluzive, închiderea și răul se generează reciproc. Sarcina ortodoxiei incluzive este aceea de a include închiderea în vederea deschiderii ei. 

Deschiderea este bună pentru că este binele. Din acest motiv, ortodoxia incluzivă nu condamnă decît principiile închise pe care sunt întemeiate societățile tradiționale. Aproapele meu devine, în ortodoxia incluzivă, străinul și departele meu (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2022/08/iubirea-de-tot.html).

În cultura tradițională nu erai om cu adevărat decît în măsura în care realizai acea definiție a omului pe care se întemeia cultura respectivă. Într-o cultură necreștină virtuțile cardinale erau suficiente, dar, într-una creștină, virtuțile cardinale ale gîndirii etice precreștine erau corectate și împlinite așa cum Hristos a împlinit Legea. Un roman din secolele I-IV d.Hr. putea foarte bine să fie drept, curajos, înțelept și moderat și, cu toate acestea, să salute folosirea creștinilor ca torțe pentru iluminatul public al Romei. Deși creștinismul a arătat cît de inumană poate fi o cultură tradițională necreștină, el ezită să denunțe caracterul inuman al culturii anti-tradiționale, post-industriale și trans-umaniste al societății deschise de astăzi. 

În ciuda restricțiilor energetice din UE, este desigur absurd să ne așteptăm la reluarea modelului roman care admitea întrebuințarea creștinilor ca resurse naturale de energie. Nu pentru că UE ar avea vreun respect pentru creștini, ci din simplul motiv că în prezent sunt prea puțini pentru a putea reprezenta o soluție în acest sens – mai puțini decît erau la începuturile creștinismului, cu două mii de ani în urmă.

Foarte probabil, însă, chiar dacă va fi confruntată cu un asemenea deznodămînt, ortodoxia incluzivă nu va denunța răul unei culturi diabolice, ci va prețui în schimb jertfa credincioșilor care s-au oferit din iubire pentru ca societatea deschisă să se poată bucura în continuare de iluminatul public al orașelor și poate chiar și de apă caldă.