Toate ființele speră doar că totul va fi bine. Plantele și copacii nu ar înmuguri dacă nu ar spera la flori, la fructe sau cel puțin la frunze. În ordinea creației, speranța nu este un orizont – este un sol.
Omul este singura ființă capabilă să spere nu doar că totul va fi bine, ci și că totul va fi rău. Cînd speră omul că totul va fi rău? Atunci cînd este desprins de solul care îi este propriu.