Putem să putem („Putem prin această platformă integrată cu românii din ţară şi românii din diaspora să putem să creăm acele programe şi proiecte” https://www.agerpres.ro/viata-parlamentara/2023/10/06/ciuca-romania-nu-este-o-tara-blazata-ci-o-tara-cu-blazon-sa-ne-propunem-un-pib-de-500-de-miliarde-de-euro-in-2027--1181766) îi aparține incontestabil acestui ciucă care se vede. Dar acest ciucă nu poate nimic decît în măsură în care este posedat de un ciucă invizibil, dar care tocmai de aceea poate să creeze, precum Mr. Chü-kō. De pildă, Mr. Chü-kō poate să poată să creeze ortodoxismul adevărat, naționalist în sens euroatlantic și tradițional în sens ecumenic și pluralist.
Perspectiva unui ortodoxism adevărat a fost primită cu o anumită îngrijorare în tabăra adevăratului ortodoxism, naționalist în sens xenofob și tradițional în sens perenialist, pentru care ortodoxismul cuprinde tot ceea ce îi este exterior (https://www.activenews.ro/opinii/Iulian-Capsali-ORTODOXISMUL-ADEVARAT-184957), adică globalizare și secularizare, identificabile în pecetea Fiarei din codul de bare, din serul anticovid și din jeturile de chemtrails pulverizate de avioane. Totuși, ținînd cont de faptul că în ultimii două decenii adevăratul ortodoxism a denunțat instituția societății deschise în timp ce a păstrat comuniunea cu duhul ei transmis prin Lege (important este ce ne unește, nu ce ne desparte) și Profeți (Pleșu, Neamțu, TRU, Aligică), se poate spune că adevăratului ortodoxism îi sunt exterioare în egală măsură și integritatea morală și mintală precum și simțul realității. Aceste calități sunt esențiale nu doar pentru supraviețuirea în condițiile concurenței nemiloase reprezentată de ortodoxismul adevărat, ci și în vederea realizării scopului sfînt al unității ortodoxismului, singura forță care poate realiza o Românie ca soarele sfînt de pe cerul euroatlantic.