Participarea de anul acesta la sărbătoarea Sfîntului Dimitrie cel Nou a fost peste așteptări, dacă ținem cont de condițiile în care ne aflăm. Cu toate acestea, mesajul Patriarhului Daniel a fost unul deosebit de sever la adresa autorităților. Care-i tîlcul?
La aflarea rezultatului votului pentru familie, Patriarhia a observat cu o surprinzătoare satisfacție: „un succes nedeplin ne cheamă la și mai multă speranță și lucrare” (https://basilica.ro/un-succes-nedeplin-ne-cheama-la-mai-multa-speranta-si-lucrare/). Prezența la referendumul din 2018 a fost de 20%; dacă-i scădem pe neoprotestanți și pe catolici, numărul ortodocșilor ar putea fi estimat între 10% și 15%.
Anul acesta la Sf. Dimitrie cel Nou, participarea a fost de aproximativ 35.000 de persoane (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/pelerinajul-sfantului-dimitrie-cel-nou-se-incheie-marti-peste-33-000-de-oameni-au-trecut-pe-la-racla-sfanta.html). Față de anul 2012, cînd participarea a fost de peste 60.000 de pelerini(https://www.mediafax.ro/social/bilant-patriarhie-peste-60-000-de-pelerini-in-primele-trei-zile-120-au-primit-ingrijiri-medicale-10259721), sau față de anul 2013, cînd participarea a fost de 50.000 de pelerini (https://www.mediafax.ro/social/peste-50-000-de-pelerini-s-au-inchinat-la-moastele-si-icoanele-de-la-catedrala-patriarhala-foto-11570099), sau 60.000 în 2007 (https://www.mediafax.ro/social/peste-60-000-de-pelerini-au-trecut-prin-fata-moastelor-cuviosului-dimitrie-1013795), numărul credincioșilor a fost în 2020 la jumătate față de anii buni, cînd credincioșii umpleau bisericile, iar la admiterea la facultățile de teologie se prezentau și candidați din afara marelui clan clerical.
Dacă e să comparăm participarea ceva mai redusă de la sărbătoarea Sfântului Dimitrie de anul acesta cu participarea slabă de la referendumul din 2018, unde prezența nu a fost împiedicată decît de amenințarea ciumei roșii (agitată inclusiv de domnul Andrei Pleșu, decorat în 2013 de Mitropolitul Ardealului cu „Crucea Şaguniană pentru mireni“, https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/andrei-plesu-a-primit-crucea-saguniana-86909.html), am vedea că în timp ce participarea ortodocșilor la referendum a fost apreciată pozitiv de Patriarhie în ciuda faptului că se ridica la un dureros procent de 10-15%, în schimb, participarea surprinzător de mare de la Sf. Dimitrie din acest an, de peste 50% față de anii trecuți, în condițiile determinate de starea generală de alertă și teama personală de îmbolnăvire, a produs o reacție violentă din partea ierarhiei BOR în general și din partea PF Daniel în special.
Nu cred că această reacție este determinată în primul rînd de pierderile înregistrate în luna octombrie de compania de transport persoane Basilica Travel, și nici de scăderea generală a veniturilor instituției BOR în acest an. Nu este vorba despre bani în primul rînd, așa cum are impresia majoritatea adversarilor credinței.
Pe de o parte, neîncrederea și ostilitatea populației față de autorități este în creștere; eforturile influensărilor de a orienta nemulțumirea provocată de pandemie și de a o transforma eventual în ură față de asistații social și populația analfabetă funcțional au eșuat. Nevoia de refacere a autorității bisericești (compromisă prin asocieri necurate cu lideri PSD, printr-o atitudine îngîmfată confundată de unii ierarhi cu gravitatea proprie treptei ierarhice, sau prin aparența de lăcomie și nepăsare), determină ierarhia să trimită semnale oportuniste de solidaritate cu o populație care suportă tot mai greu modul arbitrar și nedemocratic de guvernare al actualei puteri. Asigurarea că Biserica participă la suferința populară, că este parte din această populație în suferință, că este afectată la rîndul ei în egală măsură atît de pandemie, dar și de măsurile lipsite uneori de rațiune, iar de cele mai multe ori de tact și de atenție față de oameni poate atrage simpatia celor care nu se așteptau să vadă în BOR un aliat.
Pe de altă parte, amenințarea cu mînia Sfîntului Dimitrie (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/patriarhul-daniel-despre-moastele-sf-dimitrie-cel-nou-si-comunism-zpeste-cateva-luni-regimul-a-cazut.html) contrazice direct așteptările pozitive față de cel care avea să ajungă șeful statului la cîteva ore după sublinierea solemnă a rolului binefăcător al celor de alt neam față de poporul nostru: „În istoria poporului roman, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobîndi libertatea și unitatea naționala, adesea Dumnezeu a lucrat chiar și prin oameni străini de neamul nostru,” spunea Patriarhul Daniel în ziua alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014 (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-18578107-patriarhul-daniel-istoria-poporului-roman-adesea-dumnezeu-lucrat-chiar-prin-oameni-straini-neam.htm). (Unii s-au găsit acum să amintească că oricare ar fi fost rolul Sfîntului Dimitrie, Sinodul BOR l-ar fi felicitat pe Ceaușescu imediat după represiunea de la Timișoara. Sper că între timp toată lumea a aflat că afirmația este o manipulare, puterea comunistă publicînd în data de 19 decembrie scrisoarea Sinodului trimisă cu o lună mai devreme cu ocazia realegerii lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea; pentru contextul mai larg al implicării conducerii BOR în zilele Revoluției și în perioada imediat următoare, vezi https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/1990-anul-0/1990-revolutia-rastoarna-patriarhul-395971)
Atunci, care este sensul afuriseniei? Așa cum liderii BOR au aruncat responsabilitatea dezastrului de la referendum asupra PSD-ului (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/purtatorul-de-cuvant-al-patriarhiei-oamenii-nu-au-votat-si-din-cauza-asocierii-referendumului-cu-liviu-dragnea-1010741), tot astfel cred că se încearcă acum culpabilizarea factorului politic, devenit brusc vinovatul principal pentru scăderea dramatică a numărului de credincioși. Deși aparent participarea la sărbătoarea Sfîntului Dimitrie din anul acesta pare una mai redusă raportată la anii anteriori, în realitate 1.) a fost o participare peste așteptări în condițiile date și 2.) există posibilitatea ca numărul de participanți să fi fost același chiar și în condiții normale, împuținarea vizibilă a credincioșilor de la un an la altul fiind produsă în realitate de împrejurările vieții într-o lume globalizată, împrejurări pe care ierarhii BOR s-au încăpățînat pînă acum să le ignore, cînd nu au profitat de ele.
Din această serie înspăimîntătoare de „succese nedepline” nu vom putea ieși cîtă vreme ierarhii și teologii nu vor să recunoască nici proporțiile copleșitoare ale dezastrului în care ne aflăm, nici propria lor contribuție la „noile succese în munca desfășurată pentru înfăptuirea măreţelor idealuri”…