Pagini

Oameni și Locuri

joi, 14 noiembrie 2019

Armaghedonul din 24 noiembrie 2019 (II)


Prin urmare, dacă admitem distincția propusă anterior între PSD și pesedism, atunci vom putea observa că există o concentrație evidentă de pesedism și în Iohannis, ca în orice politician român de astăzi. În acest caz, nu se poate extrage o superioritate morală sau intelectuală din simplul fapt de a fi anti-PSD. Desigur, cu sprijinul intelectualilor lui Băsescu, împrumutați temporar lui Iohannis, este posibil ca lozinci precum „m...e PSD” să fie percepute ca modele de eleganță și expresivitate.
La drept vorbind, judecînd după autosuficiența, vulgaritatea, mîrlănia și agresivitatea liderilor PNL, Dăncilă mai degrabă decît Iohannis ar avea suficiente motive pentru a refuza o dezbatere. În comparație cu Iohannis, Orban și Turcan, pesediști precum Dăncilă, Teodorovici sau Firea par niște aristocrați. Singurul lucru care-i diferențiază pe politicienii anti-PSD de cei din PSD este că primii nu sînt înscriși în PSD. Însă ca tipologie umană, pesedismul este la fel de puternic reprezentat în toate partidele politice, și poate chiar într-o mai mare măsură în partidele anti-PSD decît în PSD-ul însuși.