N-ar trebui să ne surprindă dacă felul în care Sfîntul Cuvios Paisie Aghioritul descrie sănătatea duhovnicească le-ar părea necreștin ortodocșilor români, de vreme ce noua ortodoxie i-a făcut să creadă că sănătatea duhovnicească poate fi dobîndită prin cultivarea stimei de sine, mentalitate deschisă și dezvoltare personală, prin comuniunea cu natura sacră sau cu neamul absolut sau la fel de bine prin receptivitatea față de interpretările pilduitorului semănător Andrei Pleșu.
Pasajul de mai jos, din volumul Trezire duhovnicească, se încheie printr-o observație (pe care nu am mai inclus-o în citat sperînd că eventualii cititori ai acestei postări o vor căuta în carte) care întărește faptul că nu ne putem însănătoși decît în măsura în care devenim folositori Domnului, adică hrănitori în sens duhovnicesc. Dar nu putem deveni folositori decît în măsura în care ne eliberăm nu doar de ceea ce ne este dăunător în mod evident, adică de păcat, ci și de tot ceea ce este nefolositor vieții noastre duhovnicești.
„— Fiecare să încerce în fiecare zi să pună înlăuntrul său ceva duhovnicesc, care va respinge ceva lumesc și păcătos, și așa, încet-încet, se va dezbrăca de omul cel vechi și în continuare se va mișca liber în spațiul duhovnicesc. Să-și pună în memorie închipuiri sfinte în loc de păcătoase. Să schimbe cântecele cu psalmodieri și revistele lumești cu cărți duhovnicești. Dacă omul nu se taie de la orice lucru lumesc și păcătos și nu are comuniune cu Hristos, cu Prea Curata, cu sfinții, cu Biserica biruitoare și nu se lasă cu desăvârșire în mâinile lui Dumnezeu, nu poate dobândi sănătatea duhovnicească.
— Părinte, în ce constă sănătatea duhovnicească?
— Sănătatea duhovnicească înseamnă gânduri curate, minte luminată și inimă curată în care își fac sălaș mereu Hristos și Maica Domnului. Trezvia neîncetată împreună cu supravegherea de sine și cu rugăciunea ne ajută foarte mult să dobândim sănătatea sufletului. Rugăciunea este absolut necesară pentru curățirea sufletului, iar curăția pentru păstrarea unei stări duhovnicești bune.”
(Cuviosul Paisie
Aghioitul, Cuvinte Duhovnicești, vol.
II, Trezire duhovnicească, trad.
Iersoschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 99.)
