În cursul emisiunii „Europa Christiana” de la
Trinitas TV, Sorin Dumitrescu subliniază, printre multe alte lucruri esențiale,
diferența dintre suflu și inspirație comparînd icoana Maicii
Domnului cu Pruncul de la Agapia cu picturile lui Grigorescu de pe pereți: „Icoana
bate tot ce-i pe pereți, îl bate pe Grigorescu de departe”, preciza meșterul
iconar, dar, observa el în continuare, „problema-i alta: vin studenți,
militari, etcetera, maica, maicile îl laudă pe Grigorescu, nu icoana. Și
pleacă, au venit boi și pleacă cretini. Adică nu se mai înțelege nimic. Deci a
avut grijă Domnul să introducă niște puteri, pentru cine știe să vadă.” (https://www.youtube.com/watch?v=YaKZNruYYJo)
De fapt, întreaga emisiune a fost o permanentă
ciocnire între suflul dlui Sorin Dumitrescu și inspirația, sau mai degrabă
lipsa ei, a domnului Sever Voinescu, realizatorul emisiunii.
M-am bucurat să-l aud pe dl Sorin Dumitrescu exprimîndu-și
convingerea că în România va începe să crească o cultură a Duhului. Mă tem însă
că apariția ei este amînată sau împiedicată de oamenii inspirației, de cei care
trag concluziile și-l laudă pe Grigorescu. Cînd a vorbit despre superioritatea Europei,
și, implicit, a creștinismului („Fiindcă dacă noi avem un prestigiu în raport
cu Asia, cu China, cu America, cu toate astea, [e pentru că] de aici a pornit Adevărul.”) dl Voinescu a replicat că lucrul ăsta nu
prea se vede în marile orașe europene, ba dimpotrivă. Răspunsul dlui Dumitrescu
vine prompt: „Trebuie să ne ocupăm în primul rînd de Biserică, pentru că de
aici a pornit în primul rînd sminteala.”
Mi s-a părut însă că dl Dumitrescu a anunțat
apropierea dintre Biserică și cultura planetară mai degrabă ca pe un
avertisment legat de această sminteală, ca pe o prevestire tristă, care ar amenința cultura Duhului: „Bicefalia
bizantină a căzut din pricina Romei, care n-a suportat să fie plasată pe locul
doi, și după aceea a fost demolată prin ruptură. În momentul de față suntem pe
cale ca Biserica să facă un nou tandem cu cultura planetară, de data aceasta,
care nici nu se compară cu imperiul latin sau cu imperiul bizantin. [...] Imperiul nu mai poate ca să existe, dar imperiul
culturii planetare, da.”
Sper că am înțeles eu greșit, și că dl Voinescu a
interpretat corect gîndul dlui Dumitrescu, anunțînd vesel că se bucură „că
încheiem aici, pe acest ton oarecum profetic al dumneavoastră, cum ați vorbit
despre deschiderea spre planetar a culturii, a ceea ce numea foarte frumos
părintele Rafail Noica, cultura în Duh.”
Sau poate că, dimpotrivă, realizatorul emisiunii
nu a încercat decît să se asigure că plecăm de la această emisiune
cretini.
