Cumpana. O viziune ortodoxa

miercuri, 3 iunie 2026

O simplă observație (14)

Aceeași superioritate în inteligență și hotărîre care le ajuta pe fetele de ieri să cîștige întrecerea cu băieții în cunoaștere, bun simț și caracter moral le ajută pe cele de azi să cîștige întrecerea cu băieții în imbecilitate și nesimțire.

Gîndul de zi (331)

Evoluția, progresul și schimbarea sunt îmbrățișate de indivizii în care vocația creșterii a fost suprimată și înlocuită cu instinctul adaptării.

marți, 2 iunie 2026

O simplă observație (13)

În noua BOR, pietrele de moară nu se leagă de gîtul celor care-i smintesc pe cei mici, ci le sunt agățate smintitorilor în piept ca decorații bisericești, dăruite odată cu veșmintele și însemnele arhierești ori expuse pe pereți ca titluri și funcții academice. Bineînțeles, indivizii care au participat la alterarea chipului ortodoxiei românești (inclusiv prin tăcere) vor fi exact cei care vor face apeluri solemne la necesitatea revenirii ortodoxiei la duhul patristic atunci cînd descompunerea noii ortodoxii va ajunge pînă acolo încît asemănarea ei drăcească nu va mai putea fi ascunsă iar decorațiile, însemnele și funcțiile își vor dezvălui semnificația lor de adevărate pietre de moară.

Moto

„Singura problemă a Părintelui Nicolae Steinhardt era aceea de a cîntări cît anume din ceea ce primise prin botez trebuia convertit într-o atitudine civică de protest fată de imoralitatea, de şmechereala şi de laşitatea ce abundau în jurul nostru. Colindam împreună pădurile Clujului, încercînd să întocmim liste de potenţiali protestatari. Nu ajungeam niciodată la mai mult de cîteva zeci de persoane fiabile, cu care, spunea el, nu puteam face mare lucru. Era nevoie de sute, de mii. Puteam, eventual, să ne salvăm sufletele, dar nu puteam să schimbăm cu adevărat situaţia politică. Era foarte preocupat şi trist pentru asta.”

Virgil Ciomoş („Nicolae Steinhardt era un lucrător ascuns al rugăciunii inimii” Convorbiri literare, nr. 11, 2009,

http://convorbiri-literare.dntis.ro/CIOMOSnov9.html)

„Dacă înţelegem bine textul eshatologic al Sfintei Scripturi, urmează că încrederea şi curajul vor defini pe deplin natura celei din urmă epoci. Cultura „creştină” înconjurătoare şi tradiţiile susţinute de ea îşi vor pierde influenţa. Această pierdere va ţine de primejdia generată de scandal, primejdie despre care s-a spus: „îi va amăgi, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi” (Matei 24, 24).

Solitudinea în credinţă va fi teribilă. Dragostea va dispărea de la faţa lumii (Matei 23, 12), dar cu atît mai preţioasă va fi această dragoste cînd va izvorî dinspre un om solitar către un altul, fapt ce va implica un curaj al inimii zămislit din urgenţa iubirii lui Dumnezeu aşa cum a fost ea arătată în Hristos. […] Dacă vorbim aici despre apropierea Sfîrşitului, nu înţelegem apropiere în sensul timpului, ci în sensul în care ea ţine de esenţa Sfîrşitului, căci în esenţă existenţa omului se apropie acum de o decizie absolută. Efectiv fiecare consecinţă a acestei decizii poartă cu sine cea mai mare potenţialitate şi cea mai teribilă primejdie.”

Romano Guardini, The End of the Modern World, ISI Books, 1998, pp. 108-109 (volumul cuprinde o serie de prelegeri susţinute de Guardini între anii 1947-1949).