Noile identități creștine din actuala BOR

 

Dacă este adevărat că românul care-și pierde identitatea națională pierde tot (https://www.activenews.ro/opinii/Virgiliu-Gheorghe-Pierzand-identitatea-romaneasca-pierzi-tot-202933), înseamnă că identitatea creștină este fie inferioară celei naționale, fie coincide cu ea. Această aberație, reprezentativă pentru segmentul naționalist din noua BOR, corespunde perfect aberației simetrice a segmentului pro-occidental din NBOR, pentru care identitatea creștină este fie inferioară, fie coincide cu cea europeană.  

 

Platforma europeană mobilă

 

Simplul fapt că se poate intra, ieși ori rămîne în UE nu face din ea o casă și nici din cetățenii UE niște locuitori. În realitate, sunt cu toții pasageri într-un imens mijloc de transport în comun. Locuința fiecărui cetățean din UE stă în realitate pe roți, mai precis este suspendată pe platforma europeană mobilă și transportată în permanență. Problema nu stă doar în faptul că este transportată, ci și în faptul că este dusă în direcții greșite. 

Iluzia unei șederi pe loc în ciuda deplasării pe un teren tot mai accidentat este asigurată pe de o parte de amortizoarele ultraperformate, iar, pe de alta, de ecranele mai mici sau mai mari despre care toată lumea crede că de fapt sunt ferestre sau, în noua BOR, icoane.

    

Război și austeritate

 

În perioada comunistă, îmbogățirea unui grup restrîns de indivizi a fost făcută prin sărăcirea întregii populații. După 1990, bogăția a trecut din mîinile vechii conduceri a Partidului în mîinile celei noi, Partidul însuși fiind supus unor intervenții estetice în acord cu gusturile elitei intelectuale, sensibilă la frumos, fiind prin urmare dispusă să vadă în problemele de caracter ale tefelimii doar nesemnificative tulburări de creștere. 

Diferența este că în perioada post-comunistă sărăcia a început să fie însoțită de spectrul morții, membrii superiori ai clasei politice simțind nevoia să-și asigure poziția prin amenințarea cu extincția în masă a populației. Exact oamenii care garantau prosperitatea și pacea aduse de principiile neoliberale (respectate la nivel macro inclusiv de guvernările pesediste, măsurile sociale luate de-a lungul anilor fiind doar un înlocuitor temporar al viitoarelor kituri individuale de sinucidere) sunt cei care au susținut deciziile care au cauzat criza economică actuală și declanșarea războiului din Ucraina, străduindu-se în prezent să-l întrețină inclusiv prin extinderea lui sau/și prin escaladarea lui nucleară.