O simplă observație (57)

 

Găsesc instructivă și în mod deosebit revelatoare expunerea instalației pro-LGBT în Grădina Botanică din Timișoara (https://www.g4media.ro/o-banca-in-lanturi-din-parcul-botanic-a-starnit-un-val-de-reactii-la-timisoara-instalatia-face-trimitere-la-intalnirile-discrete-ale-persoanelor-lgbtq-este-legitim-ca-o-lucrare-de-arta-sa-fie-co.html). Cu această ocazie, putem vedea în primul rînd ce înseamnă pentru populația progresistă, pro-europeană, o lucrare de artă. Trecînd apoi din planul estetic în cel concret, strict fizic, vedem apoi cît de neagră este negriciunea odată ce iese la lumină: chiar dacă unii sunt convinși că dracul nu este atît de negru, nuanța acestei bănci nu prea lasă loc interpretării sau dilemei. Mai departe, în plan teologic, vedem mai ales că, în ciuda convingerii noilor ortodocși, întunericul nu se teme de lumină, cel puțin nu de lumina naturală, de cea a rațiunii și nici măcar de lumina harului. Dimpotrivă, se folosește de acestea pentru a demonstra nu atît strălucire, cît normalitate. În acest scop, atît progresiștii, cît și perverșii ideologici din noua ortodoxie românească [1] se folosesc de o grădină și de o lumină, cu diferența că primii se folosesc de lumina naturală și profanează cu sau fără intenție o grădină botanică, adică un mediu care reprezintă ordinea naturală a lumii, în timp ce naționaliștii/suveraniștii ortodocși se folosesc de lumina supranaturală și profanează cu știință sau fără de știință Grădina Maicii Domnului, care reprezintă creația în orientarea ei spre lumina învierii.

 

Notă:

 

[1] „If ideology consists first of all in idealizing and idolizing an idea, without consideration for reality, it takes a perversive form when, not content with supporting a false idea, a lie, it disavows the very idea of ​​truth, while taking advantage of it: we move from the denial of truth to the disavowal of the truth, in other words from psychotic denial (Verwerfung) to perverse denial (Verleugnung).” (Florent Poupart, „«Ideological perversion, the weapon of populism»: psychoanalytic remarks”, https://www.decolonialisme.fr/en/ideological-perversion-tears-of-populisms-psychoanalytic-remarks/, subl. mea, G. F.). 

 

O simplă observație (56)

 

Românul tradițional de astăzi pleacă în Vest pentru studii, bani și cetățenia străină a copiilor născuți acolo, după care se-ntoarce în țară ca să moară printre cei dragi, care-l așteaptă cu răbdare și încredere în cimitir.

Pînă atunci însă participă la serbări cîmpenești organizate de arhitecții naționalismului sănătos, spre bucuria producătorilor locali de costume populare din materiale făcute în China și de preparate tradiționale din chimicale autentice, celebrînd o lume pe care a întîlnit-o doar în povești, precum aristocrația franceză din secolul 18, care celebra prin fastuoasele fêtes champêtres simplitatea vieții de la țară.

 

Cele două condiții ale revoluției: banii și minciuna

 

Revoluția are nevoie de bani tocmai pentru că este în dezacord cu realitatea. Falsa realitate se construiește, cea adevărată se recunoaște. Falsa realitate are nevoie de bani pentru că minciunile costă: „o examinare a rapoartelor financiare ale asociațiilor [pro-LGBT] a arătat că sume mari de bani au fost transferate de la instituții publice din străinătate.” (https://hotnews.ro/arestari-in-randul-memrilor-organizatiilor-lgbt-in-turcia-procurorii-le-au-denumit-operatiunea-familia-mea-este-in-siguranta-2348207). Totuși, o realitate mincinoasă, precum cea progresistă, se întemeiază și legitimează mai ușor atunci cînd există o realitate mincinoasă opusă, precum cea a naționalismului mistic. Fiecare realitate mincinoasă își dobîndește legitimitatea cu ajutorul banilor (naționaliștii revendicînd în acest sens o distribuție mai echitabilă a fondurilor în virtutea rolului important pe care îl joacă în proiectul revoluționar) și al minciunii (cea prin omisiune fiind  setată în mod prestabilit în cazul naționalismului mistic), care este folosită inclusiv pentru a justifica sau ascunde violența la care orice moment revoluționar ajunge în mod inevitabil.