marți, 21 iulie 2026

Plăgile României

 

Spre deosebire de Egiptul biblic, România post-comunistă a fost lovită de plăgi în ordinea inversă celei descrise în Exod. Astfel, România a fost lovită mai întîi de uciderea pruncilor (prin avortul la cerere); totodată, spre deosebire de Egipt, România a fost și este lovită de mai multe plăgi în același timp: animalele domestice au fost nimicite sub pretextul diverselor epidemii de gripă și pestă, oamenii au fost afectați de boli noi și rare în timp ce erau acoperiți de ape ori mistuiți în incendii apărute în spații aparent sigure (spitale și cluburi). Tot spre deosebire de egipteni, plăgile i-au lovit pe români nu pentru că i-ar fi împiedicat pe străini să plece, ci pentru că n-au plecat și ei odată cu aceștia. Naționaliștii mistici ar spune aici că românii au fost pedepsiți mai ales pentru că i-au lăsat pe străini să vină, însă naționalismul mistic este tocmai una dintre cele mai nimicitoare plăgi, cealaltă fiind progresismul.

În legătură cu discuțiile despre proiectul userist de reglementare a consumului de apă, nu cred că propunerea este motivată de vreo preocupare minimă pentru mediu și pentru populație. Cred că este vorba despre intenția de a trata și exploata apa ca ultimă resursă naturală în vederea exportării ei. De cealaltă parte, revolta neamului absolut în fața acestei măsuri este la fel de mincinoasă: dincolo de indivizii care doar urlă din reflex condiționat, fără motive și argumente, numai la simpla auzire a termenului „progresist”, impresia mea este că toată campania dusă de naționaliști împotriva noii legi a apei a servit în realitate interesele mediului agroturistic și ale altor categorii de oameni de afaceri și diverși exploatatori agricoli, care i-au înlocuit pe țăranii dispăruți din România de cel puțin o generație. Dacă o mie de litri de apă într-o oră ți se pare prea puțin sau dacă 17 metri cubi pe zi (17000 de litri pe zi, adică consumul mediu al unei familii pe trei luni!) ți se pare puțin este limpede că nevoile tale sunt deja industriale sau cel puțin lucrative, iar apa nu este o parte din viața ta, ci unul din elementele principale din afacerea ta, fie că este vorba despre piscina din curtea pensiunii, de o suprafață extinsă de sere ori de o fermă de animale ori, tot mai adesea, de toate acestea la un loc. Dacă îți trebuie mai mult de 17 metri cubi de apă pe zi, cel mai probabil tu și familia ta nu consumați decît apă Voss ori ceva similar.

Zonă montană în care merg anual de aproape două decenii era la vremea cînd am descoperit-o străbătută de numeroase izvoare care coborau pentru a se aduna în vale într-un rîu destul de mare. De cîțiva ani am observat că toate aceste izvoare au dispărut în urma dezvoltării durabile a zonei – durabil în sensul în care secătuirea și distrugerea mediului sunt de durată și de amploare. Nu m-ar mira ca printre cei care au protestat față de proiectul ministrului Mediului să se numere beneficiarii direcți ai acestor forme de „dezvoltare”.

Încă ceva: Diana Buzoianu se înșală ori nu știe că „bandiții” care au lăsat sate întregi fără apă (https://m.ziare.com/amp/apa-fantani/diana-buzoianu-fake-news-taxare-inchisoare-2025044) nu sunt doar exploatatorii locali ai apelor, ci și localnicii înșiși, care au folosit apa din pînza freatică cu aceeași lipsă de măsură și de conștiință ca „bandiții”, doar pentru a avea legume și fructe mai mari și mai rapid, ignorînd deopotrivă natura și rațiunea, ordinea creată și Creatorul, care nu ne-a dăruit apa gratis doar ca să putem noi face un profit și mai mare. 

Fîntînile nu seacă doar din cauza secetei ori a „bandiților”, ci mai ales din cauza uscăciunii inimii și minții celor care au devenit incapabili să mai vadă apa așa cum o vedeau părinții și bunicii lor.

 

(Despre înțelegerea existențială și simbolică a apei, vezi și la:

 https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2019/01/alexander-schmemann-botezul-domnului.html;

https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2016/06/ginduri-la-fintina.html;

https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/03/minari-memoria-ca-mediu-indispensabil.html;

https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2010/02/cartea-lui-eli-o-lectura.html.) 

 

O simplă observație (48)

 

Potrivit noii înțelegeri a omului și a realității, omul este perfect în timp ce realitatea este perfectibilă. Perfecțiunea omului este demonstrată de puterea lui de a se redefini și remodela pe sine în ciuda felului în care este definit și modelat de natură și de a redefini și remodela realitatea, astfel încît aceasta să corespundă perfecțiunii lui. Perfecțiunea nu mai este exterioară omului, cum se întîmpla în creștinism și în gîndirea antică, ci este dată în om, iar natura, realitatea (sau Dumnezeu, în cazul noii ortodoxii din România) trebuie făcuți să atingă acordul cu omul. Oricine refuză această nouă înțelegere este un dușman al omului întrucît încearcă fie să-l împiedice să-și descopere perfecțiunea proprie, fie să-l determine să și-o nege. Paradele Pride exprimă o dată pe an ceea ce fiecare individ care a adoptat noua înțelegere, adică marea majoritate a populației occidentalizate, creștini sau atei deopotrivă, crede și afirmă zi de zi. Doar acest individ reprezintă cu adevărat ființa umană și, de aceea, doar el poate fi reprezentat de instituțiile noului stat, al cărui rol principal este cel de a împiedica punerea în discuție a perfecțiunii omului și a perfectibilității realității.   

  

luni, 20 iulie 2026

O simplă observație (47)

 

Orice vanitos își plînge de milă, de la manelistul care se vaită că n-a avut noroc în viață la individul educat convins că originea românească reprezintă un stigmat nedrept pentru oamenii superiori ca el. Măsura umanității este dată însă de capacitatea cuiva de a plînge pentru alții, cunoscuți și necunoscuți, înstăriți ori nevoiași, deștepți sau proști, sănătoși ori bolnavi etc.

Nu știu dacă la retragerea sa din fotbal, Pelé a plîns. Dar dacă a făcut-o, nu cred că a stat apoi să-și numere lacrimile pentru a-și cere procentul din difuzarea lor televizată (chiar dacă în general a știut să profite de regulile jocului capitalist https://www.telegraph.co.uk/sport/football/world-cup/10874465/How-and-why-Peles-mystique-and-reputation-as-the-worlds-greatest-ever-footballer-has-been-overhyped.html). Cred că au fost mai degrabă lacrimi de recunoștință, amestecate probabil cu lacrimile cerului percepute cel puțin de o publicație braziliană (“Even the sky was crying”, https://inside.fifa.com/tournaments/mens/worldcup/1970mexico/news/what-they-said-about-pele) cu ocazia meciului de retragere a singurului jucător din istorie care a fost nu doar un ambasador al fotbalului, ci mai ales al omeniei: “Pele played football for 22 years, and in that time he did more to promote world friendship and fraternity than any other ambassador anywhere.” J.B. Pinheiro, the Brazilian ambassador to the United Nations (https://inside.fifa.com/tournaments/mens/worldcup/1970mexico/news/what-they-said-about-pele).