Educația era importantă ieri pentru că asigura fundația unei societăți. Astăzi, educația este importantă pentru că asigură adaptabilitatea individului, calitate necesară într-o lume ruinată. Viziunea actuală asupra educației recunoaște așadar că societatea poate funcționa și fără fundație și că educația poate fi chiar folosită împotriva fundației.
Pîinea pe care ortodocșii din noua BOR i-o cer în continuare lui Dumnezeu să le-o dăruiască zilnic nu este neapărat pîinea materială. Este mai degrabă o hrană spirituală, dar asta nu înseamnă că orice hrană spirituală este neapărat bună din simplul motiv că este spirituală. Minciuna este o hrană spirituală, fără de care mulți dintre noi probabil că ne-am stinge.
Epiousios, termenul tradus de regulă ca „pîinea cea de toate zilele”, este de fapt substanța care-l susține pe om în viață (https://english.op.org/godzdogz/our-father-give-us-this-day-our-daily-bread/; pentru o prezentare mai amplă, vezi J. B. M’Clellan, „On the Rendering ‘Daily Bread’ in the Lord’s Prayer, The Expository Times, May 1891, p. 184-188, online la https://www.biblicalstudies.gospelstudies.org.uk/pdf/expository-times/002_08_184.pdf). Această substanță este diferită în funcție de felul de viață căutat de om. De pildă, o viață fățarnică este susținută doar de „pîinea” spirituală a minciunii, duplicității și lașității.
Chiar dacă Dumnezeu le dăruiește celor care îi cer hrana adevărată în ciuda amăgirii lor, aceasta rămîne neatinsă de vreme ce foamea lor nu este potolită decît de minciuna cea de toate zilele.
Creștinul din trecut ajungea uneori să-și rateze viața din cauza credinței. Creștinul de astăzi a ajuns la credință din cauză că și-a ratat viața.