Cumpana. O viziune ortodoxa: august 2023

miercuri, 30 august 2023

Gîndul de zi (119)

Irod i-a tăiat capul lui Ioan pentru că n-a putut să-i schimbe mintea. Capul plecat, sabia nu-l taie pentru că este deja mort. Doar mintea înnoită în Hristos este vie.

marți, 29 august 2023

Problema nu este ateismul

Problema nu este ateismul. Problema este idolatria. Întrucît omul este o ființă spirituală, el va tinde să-și creeze propria lui spiritualitate stăpînită de idol.

Este propriu omului să trăiască spiritual și este propriu omului căzut să-și creeze propria lui spiritualitate. Întregul efort antimaterialist și antimarxist al ortodoxiei surogat din ultimii douăzeci de ani nu a făcut decît să justifice și să favorizeze cultivarea unei spiritualități pe cont propriu. Ignorînd natura pseudo-spirituală a materialismului, ortodoxia românească a întemeiat pseudo-spiritualitatea ortodoxă actuală.

Falsa spiritualitate este tot atît de frecventă precum minciuna, hoția și tot ce presupune o viață trăită de capul tău. De aceea ea este denunțată și condamnată încă din prima poruncă a Decalogului. Chiar dacă falsa spiritualitate duce adeseori la păcat, adevărata ei problemă este că împiedică cunoașterea lui Dumnezeu, transformînd în păcat chiar și o viață trăită în acord cu virtutea.

Moto

„Singura problemă a Părintelui Nicolae Steinhardt era aceea de a cîntări cît anume din ceea ce primise prin botez trebuia convertit într-o atitudine civică de protest fată de imoralitatea, de şmechereala şi de laşitatea ce abundau în jurul nostru. Colindam împreună pădurile Clujului, încercînd să întocmim liste de potenţiali protestatari. Nu ajungeam niciodată la mai mult de cîteva zeci de persoane fiabile, cu care, spunea el, nu puteam face mare lucru. Era nevoie de sute, de mii. Puteam, eventual, să ne salvăm sufletele, dar nu puteam să schimbăm cu adevărat situaţia politică. Era foarte preocupat şi trist pentru asta.”

Virgil Ciomoş („Nicolae Steinhardt era un lucrător ascuns al rugăciunii inimii” Convorbiri literare, nr. 11, 2009,

http://convorbiri-literare.dntis.ro/CIOMOSnov9.html)

„Dacă înţelegem bine textul eshatologic al Sfintei Scripturi, urmează că încrederea şi curajul vor defini pe deplin natura celei din urmă epoci. Cultura „creştină” înconjurătoare şi tradiţiile susţinute de ea îşi vor pierde influenţa. Această pierdere va ţine de primejdia generată de scandal, primejdie despre care s-a spus: „îi va amăgi, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi” (Matei 24, 24).

Solitudinea în credinţă va fi teribilă. Dragostea va dispărea de la faţa lumii (Matei 23, 12), dar cu atît mai preţioasă va fi această dragoste cînd va izvorî dinspre un om solitar către un altul, fapt ce va implica un curaj al inimii zămislit din urgenţa iubirii lui Dumnezeu aşa cum a fost ea arătată în Hristos. […] Dacă vorbim aici despre apropierea Sfîrşitului, nu înţelegem apropiere în sensul timpului, ci în sensul în care ea ţine de esenţa Sfîrşitului, căci în esenţă existenţa omului se apropie acum de o decizie absolută. Efectiv fiecare consecinţă a acestei decizii poartă cu sine cea mai mare potenţialitate şi cea mai teribilă primejdie.”

Romano Guardini, The End of the Modern World, ISI Books, 1998, pp. 108-109 (volumul cuprinde o serie de prelegeri susţinute de Guardini între anii 1947-1949).