Cînd doi se ceartă, al treilea cîștigă: nu a
cîștigat căsătoria naturală, nu a cîștigat nici căsătoria nenaturală. Nu a
cîștigat nici PSD-ul, nici USR-ul, nici conservatorii, nici progresiștii, nici creștinii, nici secularii. A
cîștigat „celălalt”. Au cîștigat gnosticii.
Un om de familie (numeroasă) și bărbat conservator
cu barbă (deasă) mă liniștea cu mai mulți ani în urmă, spunîndu-mi că Pleșu nu
reprezintă nici o amenințare pentru ortodoxie pentru că, oricum, oboreanul nu-l
citește pe Pleșu. Într-adevăr, părea ridicol să-ți închipui la vremea
respectivă că noțiunea de alteritate ar putea tulbura vreodată liniștea
precupețului din Obor.
Între timp însă, chiar dacă ritmul patriarhal
continua să pulseze printre tarabele din piață, nu se știe cum, oboreanul s-a
hotărît că nu-l privește pe el ce face altul. Să-l fi convins ideologia pieței
libere? Să fie vorba despre o manifestare nebănuită a legendarei ospitalități a
poporului român?
Cert este că oamenii din Obor nu au votat; așa cum
nu au votat nici cei din Piața Matache, Chibrit, Sălăjan, Big-Berceni sau
Amzei, ca să le menționez doar pe cele mai renumite. Și nu au votat nu pentru
că nu au știut sau pentru că nu le-a păsat, sau pentru că ar fi fost
dezinformați.
Nu au votat pentru că au fost convinși că nu e
treaba lor cum se căsătorește celălalt. Pentru că ce face celălalt este treaba
lui celălalt.
Chestia e că fără domnul Andrei Pleșu nimeni nu ar
fi știut că „celălalt” există. Cu sau fără Martin Buber, românii știau oricum doar de eu și tu.
Mă aștept ca omul de familie (numeroasă) și bărbat conservator
cu barbă (deasă) să-mi spună că asta este o prostie: oboreanul nu a auzit de gnostici.
