„And I wanted to weep and my eyes ached from trying/
Oh, how will I ever be simple again”
(Richard
Thompson)
Unii distrug solul, sărăcindu-l sau contaminându-l
încât nici o floare nu mai poate creşte. Alţii încercuiesc munţii cu ziduri
înalte, declarându-i proprietate privată, încât nici o floare nu mai poate fi
zărită. Iar alţii, pe care primii i-au înstrăinat de flori, de munţi şi de ei
înşişi, dau buzna în singura poiană înflorită, strivind toate florile în
încercarea disperată de a-şi înscrie numele în Cartea Cibernetică a Morţilor (Facebook), fotografiindu-se cu ultima petală de viaţă de pe planetă (http://andreibaciu.blogspot.ro/2015/06/daunatori.html).
Am mai putea fi simpli vreodată?