În locul meu de obîrșie, bărbații primesc mărțișoare. Dincolo de substratul precreștin al obiceiului, intuiția necreștină avea să fie confirmată și precizată de-abia odată cu răspîndirea creștinismului: curățenia, neprihănirea nu pot fi realizate decît prin jertfă, prin sînge. Dar ceea ce lumea necreștină aștepta, fără a putea realiza însă, era de fapt dobîndirea curățeniei prin jertfa Celui curat. Doar jertfa celui alb, celui curat în sine, poate curăța, le poate face pe toate noi (Apoc. 21, 5). Mărțișorul nu ne spune doar că albul are nevoie de roșu, ci mai ales că roșul are nevoie de alb pentru a se putea vărsa în mod salvator.
Nordul Moldovei este cam tot ce-a mai rămas din Grădina Maicii Domnului după ce ierarhii ortodocși au arendat-o elitei mecanizate, specializată în tratarea chimică a solului și culturilor. Poate că nu este o coincidență că tocmai zona unde bărbatul primește mărțișorul este totodată una dintre ultimele regiuni din țara noastră unde creștinismul încă mai pulsează. Pentru că ține de natura bărbatului să se jertfească pentru ca viața, zămislită în pîntecele femeii printr-o jertfă mai adîncă decît pofta trupească, să nu-și piardă sensul. Care este sensul vieții? Sensul ei este jertfa, singurul mod în care viața poate rămâne sau redeveni curată, albă, demnă să fie trăită.
Ieri am primit și eu două mărțișoare. Pe unul l-am găsit în numărul din februarie al revistei Convorbiri literare, care include versiunea dezvoltată a textului meu despre beneficiile citirii seriei Harry Potter (http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/01/harry-potter-bun-de-citit.html), la care ar trebui să ne gîndim mai serios avînd în vedere că oricum romanul este lectură obligatorie în ciclul gimnazial la orele de limba română. Celălalt mărțișor îl reprezintă proiectul de traducere a unor articole esențiale pentru înțelegerea răului camuflat în bine și a întunericului care se pretinde lumină, cele două fire ale mărțișorului diabolic pe care-l purtăm cu mândrie de peste un sfert de veac. Voi anunța publicarea antologiei de texte la vremea respectivă, în speranța că cel puțin unii dintre noi vor reuși să redescopere, cu ajutorul lor, sensul adevăratului mărțișor împletit din sîngele și apa scurse din coasta Hristosului Răstignit.
