Poate că e nedrept să critici pe cineva care
încearcă să asume o poziție bipedă (http://www.catavencii.ro/liiceanu-se-intoarce-la-prima-dragoste-elitismul/),
chiar dacă verticalitatea nu a fost trăsătura lui constantă. Dimpotrivă, acest
efort este cu atît mai lăudabil cu cît personajul nu uită de unde a plecat.
Astfel, între 10 și 12 februarie librăria Humanitas de la Cișmigiu a găzduit
evenimentul „Darwin Days” (http://www.humanitas.ro/humanitas/programul-evenimentelor-lunii-februarie-%E2%80%93-libr%C4%83ria-humanitas-de-la-ci%C8%99migiu).
Evenimentul a fost organizat împreună cu Asociația secular-umanistă din România
(ASUR http://www.asur.ro/zilele-evolutiei-2017/).
Pentru ca lucrurile să fie clare, unul dintre cele două volume pe care se
sprijină, cel puțin vizual, evenimentul „Zilele Evoluției” din 2017, este Lumea ca un mare spectacol al savantului
Richard Dawkins, cunoscut în special prin virulența atacurilor la adresa
religiei în general și a creștinismului în special.
Ca să reiau întrebarea care a dat tema ultimei
zile: cum a schimbat lumea teoria evoluției? Păi, iată, unora le permite să
stea cînd în genunchi, cînd în picioare, după împrejurări. Adaptare, selecție
naturală, mutații. Supravieţuire. La drept vorbind, evoluționismul a lăsat urme atît de adînci în jurul
nostru încît la întrebare nu poate răspunde decît cineva care i-a rezistat evoluţionismului. Doar un creștin mai poate vedea într-un
om ceea ce a fost el cîndva, înainte ca modelul evoluționist să ne schimbe
mințile: o ființă liberă, rațională, conștientă de sine, o unitate a cerului și
pămîntului. Un fiu al Tatălui despre care evoluționismul ne spune că nu a
existat niciodată.
