Cine primește viața o poate transmite mai departe, dar nu poate da viață. Nu este destul să fii viu pentru a da viață. Medicul care salvează viața cuiva nu-i dă viață, ci doar readuce viața în cel bolnav. Oamenii și celelalte făpturi doar participă la apariția vieții și cel mult își pot da viața pentru a ocroti viețile altora. Dar nu-și pot da viața lor altora, ci doar în locul altora, deși nici măcar această viață nu le aparține și este deja dată. Cum ar putea da viață cineva care nu și-a dat viață, ci a primit-o, iar aceasta este deja stăpînită de moarte? Doar cineva care este stăpîn pe viața sa, care nu este dator nici cu o moarte, nici cu o viață și care are viață în sine, poate da viață și își poate cu adevărat da viața sa celor ale căror vieți sunt arvunite de moarte încă din clipa concepției.