Sfîntul îl iubește atît de mult pe Dumnezeu încît frica de Dumnezeu nu mai are loc în el. În sfînt, frica de Dumnezeu se topește în iubirea de Dumnezeu. Sfîntul nu se teme că ar putea ajunge în iad sau că nu ar merita raiul, ci se teme doar că s-ar putea să nu aibă destulă iubire pentru a-i supraviețui raiului.
