Românul tradițional de astăzi pleacă în Vest pentru studii, bani și cetățenia străină a copiilor născuți acolo, după care se-ntoarce în țară ca să moară printre cei dragi, care-l așteaptă cu răbdare și încredere în cimitir.
Pînă atunci însă participă la serbări cîmpenești organizate de arhitecții naționalismului sănătos, spre bucuria producătorilor locali de costume populare din materiale făcute în China și de preparate tradiționale din chimicale autentice, celebrînd o lume pe care a întîlnit-o doar în povești, precum aristocrația franceză din secolul 18, care celebra prin fastuoasele fêtes champêtres simplitatea vieții de la țară.
