Se afișează postările cu eticheta L'Americano. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta L'Americano. Afișați toate postările

miercuri, 15 iulie 2026

1989 și flacăra libertății

 

„1492. Profesorii le-au spus copiilor că acesta este anul în care continentul lor a fost descoperit de ființe umane. De fapt, milioane de ființe umane trăiau deja vieți împlinite și pline de imaginație pe continent în 1492. Acesta a fost pur și simplu anul în care pirații maritimi au început să-i înșele, să-i jefuiască și să-i omoare.

Iată o altă prostie malefică învățată de copii: pirații maritimi au creat în cele din urmă un guvern care a devenit un far al libertății pentru ființele umane de pretutindeni. Existau imagini și statui ale acestui presupus far imaginar pe care copiii îl puteau vedea. Era un fel de cornet de înghețată în flăcări. Arăta așa:

De fapt, pirații maritimi care s-au implicat cel mai mult în fondarea noului guvern dețineau sclavi. Mașinăria pe care au pus-o la punct funcționa folosindu-se de sclavi. Chiar și după ce au eliminat sclavia pentru că le afecta imaginea, pirații și urmașii lor au continuat să trateze ființele umane obișnuite ca pe niște mașini.” (Kurt Vonnegut, Breakfast of Champions, Vintage, 2000, p. 10-11, trad. mea., G. F.)

 

Oricare ar fi fost contribuția piraților maritimi la aprinderea cornetului de înghețată în România în 1989, românii nu ar fi resimțit noua formă de sclavie ca pe o eliberare dacă nu ar fi avut profesori și manuale similari cu cei care au făcut posibilă transformarea copiilor americani în mașini.

   

joi, 5 martie 2026

Ce e rău în extinderea democrației și a libertății?

 

Atacarea Iranului de SUA și Israel reprezintă „semnalul care vine din partea a două țări normale, pur și simplu, doi lideri care fac treabă în sfârșit și nu se ocupă de producția de hârtii, așa cum, din păcate, se ocupă întreaga Uniune Europeană. Dă un semnal tuturor celor care întârzie să-și vadă de treabă și să se apuce de trăit o viață în care există o șansă pentru bine.

Ce e rău, până la urmă, în asocierea Americii cu Israelul? Nu e niciun secret, e veche, dar are un obiectiv clar, îl știm cu toții, extinderea democrației și a libertății în spații care nu au avut niciodată ceva de așa ceva (sic!) sau nu le-am (sic!) mai văzut de mult.” (https://hotnews.ro/interviu-un-intelectual-roman-de-dreapta-il-elogiaza-pe-trump-cata-vreme-iranul-isi-casapea-propriii-cetateni-nu-era-bine-acum-cand-cineva-loveste-balaurul-in-cap-in-mod-decisiv-iar-nu-2182748).

Cînd intenția este bună și cînd scopul este binele, mijloacele nu contează iar cei loviți de șansa binelui pot muri sau trăi fericiți, în cazul în care au supraviețuit, fiind recunoscători că nu i-a lovit, Doamne ferește, șansa răului. 

 

sâmbătă, 7 februarie 2026

Rusofobia unificatoare

 

Pentru polonezi și baltici, oricine este adversarul Rusiei este cel puțin un potențial prieten. În fiecare din aceste patru țări, aversiunea față de Rusia îi unește pe naționaliști cu globaliști, pe americanofili cu eurofili, pe creștinii conservatori cu ateii progresiști. Prin urmare, unitatea și solidaritatea dintre lideri polonezi de orientări politice opuse în schimbul de replici cu ambasadorul american (https://www.rfi.fr/ro/europa/20260206-tensiuni-diplomatice-%C3%AEntre-sua-%C8%99i-polonia-pre%C8%99edintele-legislativului-polonez-a-refuzat-s%C4%83-sus%C8%9Bin%C4%83-norminalizarea-lui-trump-la-premiul-nobel-pentru-pace) sunt determinate de convingerea comună că Rusia reprezintă un pericol real și imediat pentru Polonia în special și pentru țările europene în general. Răceala cu care statul polonez tratează acum America lui Trump este cauzată de atitudinea ambiguă sau echivocă a actualei administrații Trump față de Rusia lui Putin.

Comportamentul lui Trump le-a oferit un avantaj liderilor polonezi eurofili în timp ce i-a lăsat în ofsaid pe cei conservatori, obligați să-și refacă creditul UE cu toate concesiile presupuse de această mișcare. Ambasadorul american a acționat ca un trumpist tipic, transformînd din neghiobie unul dintre cei mai puternici și mai de încredere aliați ai SUA din UE într-un fel de prieten-dușman (frenemy), oferind astfel Bruxellesului o Polonie mai motivată și mai interesată de o participare sporită la politicile europene, și anume atît în militarizarea UE, cît și în continuarea războiului ruso-ucrainean în scopul epuizării Rusiei.