Teroristul din metrou

Sînt singura persoană care zîmbește

din vagonul meu,

în toate vagoanele trenului meu

locurile de parcare sînt rezervate

pentru pasagerii cu iPhone

unde sîntem, unde am ajuns?

lîngă mine e un tip,

are o geantă, un fel de servietă, un fel de diplomat,

mai mare decît el,

în care ar putea încăpea și el,

dar nu și iPhone-ul lui,

apoi s-a urcat domnișoara cu cămașă în carouri

o asemenea cămașă merita o șansă

așa că am coborît la prima corespondență

cu lumea de la suprafață,

cu lumea din care am plecat,

n-am lăsat în tren nici o urmă,

zîmbetul nimicitor a trecut neobservat,
e un zîmbet în carouri

lăsat chiar lîngă ușă,

în care să se împiedice toți utilizatorii de iPhone,

în care să-și scape telefoanele,
apoi să le caute

adînc, adînc,

pînă-și vor descoperi zîmbetele lor de odinioară.