Campania
disciplinară inițiată de Monica Anisie, ministrul Educației, împotriva
profesorilor din învățămîntul de stat (https://www.cotidianul.ro/comportament-incalificabil-al-ministresei-a-umilit-o-profesoara-in-fata-elevilor/)
ar fi trebuit să scoată la lumină eforturile profesorilor și primarilor de a
face față unor situații dificile determinate de condițiile materiale limitate,
pe de o parte, și de starea de agitație și de reducerea capacității de
concentrare a copiilor dependenți de ecran, pe de altă parte. Dincolo de faptul
că reproșurile adresate administrației locale pentru absența dotărilor vin din partea unui ministru care a
declarat că nu are ce să facă cu un buget mai mare (https://www.edupedu.ro/ministrul-monica-anisie-nu-am-ce-sa-fac-cu-banii-daca-se-aloca-6-din-pib-educatiei-pe-constructia-actuala/),
doamna Anisie a reacționat disproporționat și ipocrit față de o doamnă
învățătoare care ridicase vocea la elevi. În fapt, cea care „urlă” și
subminează actul predării este chiar ministrul Educației.
Adevărul este că
în majoritatea școlilor și la aproape fiecare oră există momente cînd
profesorul este nevoit să ridice vocea, ori chiar să-i amenințe pe elevi, sau
cel puțin pe unii dintre ei, dacă vrea să predea în continuare. Profesorii
nu-și pot pune costume de clovni și să facă tumbe doar pentru a trezi și capta
atenția elevilor.
Dar poate că
doamna ministru tocmai asta urmărește: semnalarea unei false probleme care să
justifice pătrunderea în școală, cu scopul preluării controlului procesului de
educație, a ONG-urilor specializate în tumbe și „making fun” (obiectiv mai ușor de îndeplinit cu noii inspectori școlari; în doar două luni, doamna Anisie a schimbat jumătate dintre inspectorii școlari: https://beta.dela0.ro/zodia-galbenului-jumatate-din-inspectorii-scolari-generali-au-fost-schimbati-de-guvernarea-pnl-cu-oameni-de-casa-ai-liberalilor/?fbclid=IwAR0RHLZVShSoKyQAti7u6DjOfGNd-2zNvPcgi_w8TJjsFxJq_jeM73ZzvIc).
Într-adevăr, există
o presiune crescîndă în vederea introducerii în învățămîntul românesc a
programelor de educație inclusivă (https://stiripentruviata.ro/ministerul-nu-isi-asuma-strategia-de-educatie-parentala-a-fost-creata-de-unicef-si-trei-organizatii-romanesti/
și la https://stiripentruviata.ro/fost-expert-unicef-se-mai-lucra-in-taina-la-o-strategie-nationala-cea-privind-egalitatea-de-gen/)
prin care, în numele educației sexuale sau civice, va fi predată egalitatea de
gen și cultura LGBT (așa cum s-a întîmplat în Scoția, (https://www.theguardian.com/education/2018/nov/09/scotland-first-country-approve-lgbti-school-lessons?CMP=fb_gu&fbclid=IwAR3yYaoYlU9WFKus7J919riADIQ5D4mmFT2PjZt7pJOkgyPbg9MVTdqqoQI).
În
Statele Unite (și în Canada: https://www.cbc.ca/news/canada/montreal/montreal-drag-queen-storytime-daycare-1.4927005)
există un program numit „Drag
Queen Story Hour” prin care travestiți sau transsexuali sînt
invitați să le citească copiilor în biblioteci publice, școli publice sau
librării (http://www.ala.org/advocacy/libraries-respond-drag-queen-story-hour).
După cum se poate vedea din imagini (https://www.nytimes.com/2019/06/06/us/drag-queen-story-hour.html),
copiii sînt captivați și fericiți.
Din acest punct
de vedere, inspecția întreprinsă de doamna ministru, făcută cu intenția
evidentă de a transforma într-un scandal neajunsuri regretabile, dar imposibil
de rezolvat peste noapte, ar putea fi văzută și în relație cu încercarea
recentă a guvernului de a declara Fundația SERA ca una de utilitate publică (https://presacurată.ro/2020/01/15/orban-vrea-sa-faca-de-utilitate-publica-fundatia-mogulului-orfanilor-romaniei-fundatia-acuzata-intr-un-documentar-de-experimente-pe-copii-in-romania/?fbclid=IwAR2nv8pkVdWFguQtYaZ2AKdnkDnlGLVFE5ywpwxkRhAOEvnDAps0rsA-9_U,
vezi și https://presacurată.ro/2020/01/15/presiuni-uriase-si-batalia-infernala-dintre-marile-puteri-pe-adoptia-copiilor-romani-in-documente-istorice-publicate-in-premiera-in-romania-mogulul-francez-acuza-romania-de/).
Sînt convins că
un travestit cu nas de clovn care le-ar citi copiilor povești inspiraționale
despre identitatea fluidă și despre „îmbrățișarea diversității” nu ar fi nevoit
să ridice vocea la ei. „Copiilor le place, se simt amuzați” a declarat
educatorul unei grădinițe din Bulgaria care a organizat o serbare pe muzica
unui travestit (https://www.gandul.info/magazin/gradinita-in-care-copiii-au-dansat-pe-muzica-unui-travestit-la-serbarea-de-8-martie-video-9400013
; de altfel copiii sînt exploatați fără scrupule de mișcările LGBT: http://www.culturavietii.ro/2018/03/09/icoana-miscarii-homosexualilor-un-copil-de-10-ani-travestit/).
Din păcate,
părinții din toată lumea, nu doar din România, sînt de partea doamnei ministru
Anisie: li se pare intolerabil ca cineva să ridice tonul la copiii lor. Părinții
înșiși nu o fac, ci tac resemnați și vinovat atunci cînd proprii lor copii ridică tonul la
ei.
Copiii nu sînt
trădați doar de politicieni, ci de proprii lor părinți: în Vallejo, o
localitate californiană din apropiere de Sacramento, la un eveniment din seria
„Drag Queen Story Hour”
organizat anul trecut la biblioteca „John F. Kennedy”, a fost un singur
protestatar (spre final s-au mai adăugat două persoane) (https://www.timesheraldonline.com/2019/06/14/vallejo-librarys-drag-queen-story-hour-draws-small-protest-in-vallejo/).
Cu toate acestea, directoarea bibliotecii s-a declarat surprinsă: „Ora de
lectură cu travestiți este un eveniment regulat, fără vreo agendă; este ceva
distractiv, vrem să încurajăm oamenii să vină la bibliotecă, iar pentru copiii
între doi și cinci ani deghizarea este o joacă imaginativă normală, să vadă un
adult deghizat este distractiv. De cînd sînt eu director aici, este prima dată
cînd văd pe cineva protestînd.” O mamă, membră a Alianței Gay/Hetero a comitetului
de părinți, și-a adus la eveniment fiica de 11 ani și un nepot. Fiica (11 ani!) consideră
că travestiții sînt distractivi, explicînd: „Prietenii mei sînt bisexuali, sau
ceva de genul, așa că m-au influențat puțin.” Iar mama completează: „Este vorba
despre faptul că trebuie să înțelegem că fiecare este bine așa cum este el.
Asta vreau să înțeleagă și copiii mei. Este important. Sîntem fericiți că am
venit la acest eveniment.” O altă mamă care și-a adus fiul de trei ani și
jumătate declară deschis: „N-am nici o problemă că cel care citește e un
travestit. Pe mine mă interesează ca băiatul meu să învețe ceva. Cînd învață
el, învăț și eu.”
După cum se
poate vedea din comentariul și fotografia atașată unui articol deosebit de
curajos (https://www.washingtonexaminer.com/forget-mr-rogers-drag-queen-reading-hour-coming-to-a-library-near-you),
în spatele atitudinii binevoitoare și distractive oferită de mișcarea LGBT
copiilor se află o formă de satanism. Satanismul pare funny, iar tot ocultismul și magia din divertismentul oferit astăzi
copiilor și tinerilor prin spectacole, filme și literatură nu fac decît să
prezinte satanismul într-o formă atrăgătoare și prietenoasă (așa cum notam mai demult, „Unul din efectele concrete ale decreştinării Europei poate fi văzut şi în creşterea numărului de cazuri de posedare demonică: http://www.independent.co.uk/news/world/europe/hi-deliver-me-from-evil-catholic-church-sets-up-an-exorcist-hotline-to-deal-with-demand-8368988.html Cristian
Mungiu va găsi cu siguranţă în noua Românie occidentală suficient
material documentar pentru a face din „După dealuri” un adevărat serial”: http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2012/12/romania-europeana.html). După cum
precizează autoarea articolului, „programul (de lectură oferit de membri LGBT, program susținut de stat din taxele cetățenilor) nu face decît să abuzeze de lipsa
de discernămînt a copiilor pentru a-i face să considere anormalitatea ca pe
ceva normal.” În cadrul unei astfel de „ore de lectură” un travestit i-a
întrebat pe copiii de la o grădiniță din Brooklyn: „Cine vrea să se facă
travestit cînd va fi mare?” Parcă-i văd pe părinții români îndemnîndu-și
copiii: „Ridică mîna, nu fi prost!”
Am înțeles din
unele comentarii că învățătoarea surprinsă de comandoul ministrului Educației
ar fi fost demisă. Se poate. În definitiv, ține nu doar de logica lucrurilor, ci mai ales de sensul istoriei: educatorii severi,
cărora nu li se pare nici sănătos, nici distractiv, ca elevilor să le crească
coarne, trebuie eliminați. În locul lor trebuie aduși educatorii ceilalți,
clovnii deghizați în profesori, pentru care fiecare copil este bine așa cum
este el. Cu coarne cu tot.