„Cheia regăsirii unei memorii comune stă în
gestionarea memoriei comunismului”, susțin autorii volumului O idee care ne sucește mințile
(Humanitas, 2014, p. 9, http://www.humanitas.ro/humanitas/o-idee-care-ne-suce%C5%9Fte-min%C5%A3ile).
Comunismul este cel care a separat Vestul de Estul Europei, și tot comunismul
este cel care împiedică formarea sau refacerea unei memorii comune, ni se
explică în Cuvîntul înainte al cărții. Dar dacă admitem că ateismul programatic
care a început să fie impus memoriei și conștiinței europene odată cu momentul 1789 a
favorizat posibilitatea apariției comunismului, atunci înseamnă că rădăcinile unei
memorii comune pot fi găsite mai degrabă într-un strat mai adînc al istoriei
europene, unul legat de identitatea creștină asumată unitar de lumea europeană.
Pe de altă parte, în măsura în care de-a lungul secolului trecut Vestul liber,
vesel și prosper își încheia conturile tacit și discret cu creștinismul, în
timp ce Estul își reînnoia și intensifica credința în ciuda sărăciei și
prigoanei religioase, se poate spune că memoria europeană s-a bucurat în
lagărul comunist de o sănătate oricum de preferat, chiar dacă nu a avut parte
de atenția grijulie a personalului medical de care presupun că se bucură
bolnavii de Alzheimer în sanatoriile excelente din Vest. Poate că există o
cheie a memoriei; sau poate că memoria e ea însăși cheia, atunci cînd e în
formă de cruce.
Acuma știu că, în special în nopțile cu lună nouă,
dreptei noastre creștine îi place să urle la stînga atee. Amuzant este că
atunci cînd în teritoriul marcat cu piciorul drept ridicat apar lucruri care,
dacă ar veni dinspre stînga, i-ar stîrni indignarea, „dreapta” noastră tace. O
carte care, dacă nu poate fi numit direct cristofobă, poate fi considerată pe
drept cuvînt anticreștină, precum Clinamen.
Cum a început Renașterea (http://www.humanitas.ro/humanitas/clinamen),
nu a fost din cîte știu întîmpinată la noi cu rezervele sau criticile apărute prompt în Apus (cîteva recenzii negative pot fi citite pe
acest blog, fiind adunate sub eticheta „clinamen”). Ca un amănunt care mie mi
se pare comic, în dosarul de presă reținut de editură în favoarea cărții, este citată o recenzie în care suntem invitați să vedem filmele Numele trandafirului și Agora pentru a ne familiariza mai bine
cu atmosfera fanatismului creștin anti-cultural și opus spiritului științific
descrise în carte (http://www.larevista.ro/abaterea-necesara-despre-clinamen-cum-inceput-renasterea-de-stephen-greenblatt/).
Cînd citește, băiatul meu obișnuiește să sublinieze
cuvintele necunoscute sau pasajele care-l nedumiresc. Ieri a venit la mine cu
cîteva cuvinte subliniate și un paragraf dintr-un capitol din Întrebări mari de la cei mici (Humanitas, 2013, http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEntreb%C4%83ri-mari-de-la-cei-mici).
Iată pasajul:
„În timp ce așteptăm un răspuns științific la această
întrebare [1], cred că merită să amintim un lucru interesant. Sfântul Augustin, un
filozof creștin din secolul al IV-lea d.Hr., a fost pus în fața unei întrebări
similare. Cineva l-a întrebat nu «Ce a fost înainte de Big Bang?», ci «Ce făcea
Dumnezeu înainte de a crea lumea?». Sfântul Augustin a răspuns că Dumnezeu crea
Iadul pentru cei care pun astfel de întrebări.” (Întrebări mari..., p. 92).
Nu știu dacă Sf. Augustin a dat un astfel de
răspuns, dar dacă este sigur că Dumnezeu nu a făcut iadul pentru cei care pun
asemenea întrebări, nu știu ce să spun despre cei care oferă asemenea
răspunsuri.
De altfel, aceasta nu este singura „șopîrlă” pe
care volumul o aruncă în mod perfid în mințile neprevenite ale copiilor. Cu
ocazia asta, i-am amintit băiatului meu că deși Dumnezeu a creat iadul, nu l-a
făcut pentru om. Doar omul singur se poate băga acolo. Uneori îi poate chiar
„ajuta” și pe alții să ajungă în iad.
Adevăratele idei care ne sucesc mințile sînt cele
care-l scot pe Dumnezeu din mintea omului. Nu putem decît să sperăm că autorii
volumului O idee care ne sucește mințile
vor continua să caute cheia memoriei și dincolo de această cortină dintre om și Dumnezeu. E
o cheie simplă. Una în formă de cruce.
Notă:
[1] Este vorba despre originea
universului, pe care autorul răspunsului, Dr. Simon Singh, o explică prin
colapsul unui univers anterior, ipoteză prezentată drept foarte probabilă în
ciuda absenței recunoscute a oricărei dovezi. Dr. Simon Singh este ateu, unul
dintre colaboratorii la volumul de succes The Atheist's Guide to Christmas (https://en.wikipedia.org/wiki/The_Atheist%27s_Guide_to_Christmas).
Editura Humanitas a publicat patru dintre lucrările scriitorului britanic (http://www.humanitas.ro/simon-singh).
