vineri, 17 iunie 2016

Urmaşii Nimănui


Este comod să-i acuzi pe oameni că sunt lipsiţi de bun gust, că nu ştiu să aleagă o hrană normală, o muzică muzicală sau o ţinută normală. Dar de cele mai multe ori nu au ce să aleagă: fie că e vorba despre legumele de la supermarket, muzica de la radio sau îmbrăcămintea din magazin, experienţa este de fiecare dată una umilitoare. Cartofii par selectaţi pentru porci, cînd deschizi radioul parcă îţi varsă cineva oala de noapte în cap, iar hainele arată de parcă ar fi făcute pentru circari (vezi aici reacţiile de indignare ale femeilor britanice https://uk.style.yahoo.com/students-post-calling-out-114545951.html).
Nu trebuie să-i ţii pe oameni legaţi în lanţuri ca să se simtă robi: e destul să le oferi mîncare de sclavi, o muzică de doi bani şi haine de clovni sau de prostituate pentru a le slăbi sentimentul demnităţii, respectul de sine şi faţă de ceilalţi.
Cînd eşti botezat în Fratele cel Mare, eşti îmbrăcat în el. Nu mai este ortodox sau catolic, nici budist sau hindus (la iudei şi musulmani încă se lucrează); nu mai este nici rob, nici liber, pentru că libertatea este noua robie. Nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că toţi sunt tot una întru Nimeni.