vineri, 2 octombrie 2015

Ein Mann, ein Furz



Unde am fi fost fără hărnicia, seriozitatea şi onestitatea germană? Despre asta ne tot vorbesc unii care chiar ar fi fost pe nicăieri fără untul german. Sigur, nu e momentul acum să ne amintim şi de săpunul german sau de alte bunuri de larg consum de origine organică, uneori chiar umană, fabricate de Germania nazistă. Chiar n-are nici o legătură. În schimb, proverbiala hărnicie şi onestitate germană a contribuit în mod conştient la poluarea planetei falsificând rapoartele, analizele, studiile de mediu. Pe urmele stăpânilor lor , putzi-clonele (https://alexandruracu.wordpress.com/2012/01/06/mircea-platon-putzi-clone/) consideră subiectul demn de un Pârtz.
Problema nu e că e pârţul lor. Ci că e un pârţ pe cât de profitabil pentru ei, pe atât de toxic pentru planetă. Ein Furz, meine lieben Freunde, care „a otrăvit atmosfera peste limita admisă, iar pentru asta nemţii au pretins şi primit sute de miliarde. Cu alte cuvinte, ca să-şi crească alde Piech şi Winterkorn profiturile, calota polară se va topi mai repede, urşii albi se vor muta pe continent mai devreme, iar drumarii noştri vor fi nevoiţi să facă avere dînd cu sare pe asfaltul din ce în ce mai fierbinte al iernii.” (http://www.catavencii.ro/editorial/das-auto/)