sâmbătă, 25 februarie 2017

Slava lui Dumnezeu



Cînd un copac cade în pădure
este sprijinit de un altul
chiar dacă nu e nimeni să-i vadă.
Cînd un om se-mpiedică în lume
unii oameni stau pe loc, alții se dau la o parte,
iar asta o vedem cu toții. Asta-i viața!
Ridicăm din umeri și mergem mai departe.
Mergem? Printre buturugi și pete de sînge, doar stane de piatră.
Doar omul viu aude glasul fratelui
îl aude strigînd din pămîntul din sine,
din plămada de cer și de vine.
Brațe întinse spre îmbrățișare,
ascunse în slava Tatălui.