sâmbătă, 19 ianuarie 2019

Fii bărbat, folosește Gillette!


La noi, în România, se subînțelege că masculinitatea toxică este a cocalarilor și mai ales a PSD-ului, a lui Dragnea care consideră în mod nedrept că la librărie nu se găsesc decît cărți, nu și curaj. După un an și mai bine în care librăria n-a făcut altceva decît să-i dea muie pesedeului, atît noțiunea de curaj, cît și cea de librărie ar trebui poate revizitate.
Pe blogul lui Alexandru Racu pot fi citite cu folos o serie de articole despre relația dintre masculinitate, responsabilitate și politică, texte care ar merita legate într-un volum (https://alexandruracu.wordpress.com/2019/01/18/solutii-in-stil-american/, https://alexandruracu.wordpress.com/2019/01/16/lame-ascutite-si-deseuri-toxice/, https://alexandruracu.wordpress.com/2019/01/11/reactiune/, https://alexandruracu.wordpress.com/2018/12/12/totul-pentru-familia-mea/, etc).
În legătură cu videoclipul Gillete despre noua masculinitate (https://alexandruracu.wordpress.com/2019/01/18/solutii-in-stil-american/), am reținut sloganul „to say the right thing, to act the right way”, care amintește de celebrul vers al lui Eliot: „To do the useful thing, to say the courageous thing, to contemplate the beautiful thing: that is enough for one man's life.” (citat pe care l-am comentat aici: https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2018/12/cartile-noastre-de-citire.html).
Care este cuvîntul drept care trebui rostit, care este gestul corect care trebuie făcut, potrivit filozofiei morale promovată de Gillette? Vedem că masculinitatea „tradițională” este asociată exclusiv intimidării și hărțuirii sexuale; boys will be boys, spun „băieții” de la grătare, asistînd aprobator la încăierarea unor puști; I’m a man, dude!, pare să spună tînărul care țîșnește în urmărirea unei femei. Este important ce spunem și ce facem, noi, bărbații de astăzi, pentru că sîntem priviți de băieții noștri, bărbații de mîine, ne face atenți naratorul din videoclip. Dar cine sînt bărbații de astăzi? Cei care îi opresc pe bărbații de ieri. Băieții noștri văd dacă asistăm pasiv, ori dacă intervenim. Văd, altfel spus, cu ce lame ne bărbierim. Cînd ne bărbierim cu noul Gillette, folosim de fapt un brici: Briciul lui Occam.
Asemenea principiului filozofic pe care îl ilustrează, soluția Gillette este soluția simplificată a unei probleme complexe ignorată deliberat, din motive explicate în articolele lui Alexandru amintite mai sus. Acțiunea corectă și mesajul corect se reduc, pentru Gillette, la această observație: în lipsa educației, masculinitatea devine obligatoriu toxică, fiind predispusă la violență prin excesul de testosteron.
Lăsînd la o parte faptul că componenta hormonală contribuie pozitiv la modul specific masculin de a gîndi și a acționa în moduri indispensabile societății [1], trebuie amintit însă că, dacă masculinitatea este bolnavă, nu este datorită unor aspecte inerente masculinității, ci are mai degrabă cauze proprii civilizației occidentale contemporane, care a îmbolnăvit nu doar masculinitatea, ci și feminitatea și implicit copilăria pe măsură ce a redus condițiile pentru existența și educarea demnității personale:

As these gender-specific jobs disappear, it becomes harder for men to know whether they have anything essential to offer society, and the ramifications of this are profound. Humans don’t survive alone in nature; they die — and as a result, we are all hardwired to belong to groups. But the only way to guarantee membership in a group is to be needed by it, so being unneeded can feel catastrophic. Other groups show how this can play out. The national suicide rate is known to closely track unemployment, for example, and after the economic collapse of 2008, around 5,000 additional people in 54 countries committed suicide because they had lost their jobs. These were people who no longer felt needed.
[...] Both the triumph and the tragedy of modern society is that we have eliminated almost every hardship and danger from daily life. For the most part that is a great blessing, but it comes at a cost. The very efficiency of mass society makes people feel unnecessary, and therein lies a profound threat to our dignity. The poor are dehumanized by the menial jobs and shoddy urban housing they often wind up in. The rich are dehumanized by the very privilege and luxury that they use to insulate themselves from everyone else. The middle class is dehumanized by the cookie-cutter suburban homes they have mortgaged their futures for. The old are dehumanized by the speed and complexity of the mechanized world. The young are dehumanized by the wholesale substitution of social media and video games for real human experiences. And every last one of us is dehumanized by a society that uses algorithms and mass communication to feed us the truths we prefer and the lies that we need.
A new use for manhood may simply be to protect our precious human dignity at every possible turn.” (https://www.nationalreview.com/2018/03/why-are-men-violent-science-society/)

Mă întreb doar ce anume speră să cîștige bărbații de ieri din BOR care-i lasă pe bărbații de astăzi din elita intelectuală să-i reprezinte (cf. postarea mea anterioară): că li se va permite să poarte barbă pe mai departe? Dar poate barba să ascundă pierderea demnității chipului?

Notă
[1] „This hormonal component of male behavior is then greatly amplified by social conditioning, and the two combine to affect behavior in spontaneous, unconscious ways. During the mass shooting in Aurora, Colo., four of the twelve victims were young men who died protecting women with their bodies; there were no examples of the opposite. (Women are well known to protect children — as one brave teacher did during the Sandy Hook massacre — but examples of women using their bodies to shield male partners are vanishingly rare.) And one study found that 90 percent of “bystander rescues,” in which a person tries to save a stranger, are performed by men.” (https://www.nationalreview.com/2018/03/why-are-men-violent-science-society/)