Contrar aşteptărilor, BOR nu a considerat că decizia Curţii Constituţionale, în urma căreia
părinţii trebuie să solicite prin scris înscrierea copiilor la ora de religie,
ar fi discriminatorie şi umilitoare (http://patriarhia.ro/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie-7684.html). Refuzând să arunce comod vina pentru creşterea curentului
nefavorabil faţă de religie şi ortodoxie asupra secularizării şi
indiferentismului religios, BOR şi-a
asumat vina cu simplitate şi smerenie, recunoscându-şi
neajunsurile şi neputinţa de a contribui în mod hotărâtor la „formarea şi
cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare” (http://patriarhia.ro/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie-7684.html). Mai mult, în acord cu
perioada Postului Mare, BOR a primit
acuzaţiile şi contestările nu ca pe o provocare lumească, ci ca pe o încercare
dumnezeiască, ca pe un semn prin care înţelege
că modul superficial de a face educaţie religioasă îl supără pe Dumnezeu;
acesta este lucrul care pe BOR o mâhneşte
cu adevărat şi nu, cum s-ar putea înţelege dintr-un comunicat de bună seamă eronat,
decizia Curţii Constituţionale („Patriarhia
Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României ...” http://patriarhia.ro/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie-7684.html).
Credincioşii
s-au simţit încurajaţi văzând că, în loc să se lupte mediatic cu asociaţiile
seculare şi atee, BOR şi-a concentrat
efortul într-o muncă pastorală prin
care vlădica şi opinca nu au contenit să le explice credincioşilor ce au de
făcut şi cum. Aşa cum era de aşteptat în „Anul omagial al misiunii parohiei şi
mănăstirii azi“ şi în „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al
marilor păstori de suflete din eparhii“ (http://patriarhia.ro/anul-2015-va-fi-dedicat-marilor-pastori-de-suflete-din-eparhii-6268.html),
personalul fiecărei parohii a stat zi şi noapte la dispoziţia credincioşilor
pentru a-i învăţa să completeze
cererile oferite gratuit de BOR.
Dar nu numai credincioşii au fost impresionaţi de
disponibilitatea simplă şi caritabilă a BOR; surprins de atitudinea smerită a ierarhiei
BOR, se spune că Emil Moise ar fi murmurat: „Ai învins, Galileene!” Satisfăcuţi, apropiaţii dlui
Moise s-au gândit, fireşte, la Galileo Galilei, dar elevii care s-au bucurat de
educaţie religioasă ştiu mai bine.
În plus, membrii asociaţiilor de tipul ASLC,
CNCD sau ASUR au fost impresionaţi să vadă şi că principala grijă a BOR din ultimele două luni, ca de altfel în ultimii douăzeci şi trei de ani, nu a fost
pentru posturile de profesori de religie, faţă de care este de altfel
responsabilă prin nenumăratele secţii de teologie didactică înfiinţate uneori nejustificat după
1990, ci numai şi numai pentru copii şi familiile creştine şi, implicit, pentru
societate în ansamblul ei. Cuceriţi de căldura lipsită de orice reproş sau
asprime faţă de aceste asociaţii, membrii lor şi-au înscris la rândul lor
copiii la ora de religie. Remus Cernea a dispărut brusc. Circulă însă zvonuri
potrivit cărora ar fi fost zărit la Muntele Athos.