duminică, 17 mai 2020

Dacă ieși de pe drum: cîteva observații despre cei care nu vor să mai fie mici, dar nici nu vor să crească (III)


1. Este normal să te simți neînțeles dacă dorești să fii ca toți ceilalți. La drept vorbind, cînd ajungi ca toți ceilalți nu te mai poți înțelege nici măcar tu. Dar atunci este nedrept și absurd să te aștepți să te înțeleagă un altul.
2. Nu poți fi tu însuți cîtă vreme ești altcineva. Cît timp te străduiești să fii altcineva, vei continua să suferi. Cauza principală a suferinței tale se află în faptul că te-ai înstrăinat de tine însuți. Este la fel de normal și de necesar să suferi cînd ești altcineva cum este să te bucuri și să fii fericit cînd ești tu însuți. Ai văzut cum merg copiii mici? Dansînd, săltînd, cîntînd. Așa cum mergeai și tu cu atît de multă vreme în urmă încît nici măcar nu-ți mai amintești. Așa cum mergeai și tu pe vremea cînd încă mai erai pe drum.
3. Să mergi pe drum nu este ușor. Nu este nici greu. Să mergi pe drum este miraculos.
4. A fi tu însuți nu-ți cere nici un efort. Efortul este obligatoriu doar atunci cînd vrei să redevii tu însuți.
Greu este să te întorci pe drum! Este atît de greu încît cei mai mulți dintre cei de pe marginea drumului au renunțat să o mai dorească. E semnul că au devenit altcineva, au devenit ca toată lumea.
5. Străinul care ți-a ocupat viața nu vrea să facă treburile tale. Pentru că sunt treburile tale, nu ale lui. Străinul refuză să-ți facă temele, ordine în cameră, să-ți spele vasele. Pînă și spălatul pe dinți i se pare o corvoadă. Și pe bună dreptate, de vreme ce sunt dinții tăi, nu ai lui. Străinul cu care vrei să semeni îți urăște viața, trupul, gîndurile sau lipsa lor, rudele și mai ales îți urăște părinții, care-i cer în mod nedrept și lipsit de înțelegere să-ți facă treburile. Străinul care ți-a ocupat viața nu are nici o treabă, sau, mai bine zis, nu are decît o singură treabă: să se asigure că rămîi pe marginea drumului, ca toți ceilalți care au ales să fie ca toți ceilalți.
6. Treaba străinului este să te facă să crezi că devii tu însuți doar în măsura în care ești ca toți ceilalți. Treaba străinului este să te facă să-ți fie frică de faptul că ai putea fi tu însuți cu adevărat, așa cum erai pînă să-ncepi școala, unde principala sarcină a educatorilor era să te facă să te adaptezi la mediu. Străinul își face treaba atît de bine, încît astăzi majoritatea oamenilor a ajuns să creadă că poți fi tu însuți doar fiind diferit de ceilalți într-un mod bizar și imprevizibil. Pentru străin, ești tu însuți doar în măsura în care reprezinți o altă specie, nu o altă persoană. A fi diferit, pentru străin, înseamnă a fi ceva nedefinit, ceva neclar, ceva ce poate fi orice sau ceva ce nu este nimic: și băiat și fată în același timp, sau nici băiat, nici fată. Străinul folosește diferența într-un mod menit să ascundă singura diferență care contează: cea dintre omul de pe drum și toți ceilalți de pe marginea drumului.
7. Acesta este motivul pentru care ți se pare că părinții nu te înțeleg, în timp ce toți cei ieșiți de pe drum par că te-nțeleg și te ajută să fii ca toți ceilalți ieșiți de pe drum. Dar vor înceta să te mai înțeleagă și cu siguranță te vor urî de fiecare dată cînd vei încerca să redevii tu însuți.
8. Ridică-te și umblă. Sau cel puțin ridică-te. Vezi ce se întîmplă.