Puterea de manipulare a Kremlinului a țărilor din jurul Rusiei este supralicitată de comentatorii pro-occidentali, exagerarea „interferenței” ruse fiind una dintre armele uzuale folosite de propaganda euro-atlantică. Dacă influența Rusiei ar fi la nivelul la care pretind comentatorii pro-occidentali că este, atunci Zelenski nu ar fi ajuns președinte în Ucraina, nici Maia Sandu în Moldova și nici Salome Zurabișvili în Georgia. Iar rezultatul referendumului recent din Moldova pentru integrarea în UE ar fi fost decisiv negativ cel puțin la secția de votare din Belarus, unde 54% din alegători au votat „Da” (https://romania.europalibera.org/a/din-cetatenii-moldoveni-care-au-votat-in-romania-au-spus-da-la-referendum-ce-a-facut-diaspora/33176401.html). Sigur că regimul de la Kremlin caută să influențeze opinia publică pretutindeni în lume, însă această influență este amortizată din capul locului de mediul cultural occidental global în care este exercitată. Concret, este dificil să pui în discuție ordinea occidentală cînd pe masă se află porții de hamburger, pizza și sticle de coca-cola în timp ce din boxe se aude muzică americană.
Este de fapt imposibil ca această influență rusă să ajungă la vreun utilizator de smartphone ori la călătorul cu metroul bucureștean care de două săptămîni încoace nu vede pe pereții vagoanelor decît postere cu reclama la croissantul Boromir, „obținut prin dospirea lentă a aluatului cu MAIA NATURALĂ” (https://www.boromirmarket.ro/croissant-crema-cu-aroma-de-vin-spumant-60g.html).
Însă nu doar creșterea, ci și descompunerea sunt naturale. Descompunerea poate fi cauzată atît de cauze naturale, cît și de intervenții „identic naturale”. Prin urmare, întrebarea nu este cît de naturală este Maia în raport cu Stoianoglo, ci în ce măsură procesul de integrare europeană mai reprezintă astăzi o rețetă de creștere, așa cum este ea în continuare recomandată de degustătorii occidentali, și nu s-a transformat în procesul de fermentare care anunță deja descompunerea. În acest sens, mi se pare relevantă diferența de peste 10% dintre voturile exprimate în favoarea integrării de cetățenii moldoveni din secțiile de votare organizate în România (unde au votat „Da” în proporție de 92%) și rezultatul înregistrat la secțiile din Occident (unde au votat „Da” sub 80% https://romania.europalibera.org/a/din-cetatenii-moldoveni-care-au-votat-in-romania-au-spus-da-la-referendum-ce-a-facut-diaspora/33176401.html). În mod normal, cetățenii moldoveni din Vest ar fi trebuit să fie dependenți deja de hrana occidentală, iar acest fapt trebuia confirmat prin votul pentru integrare. Nivelul diferit de entuziasm integraționist manifestat de cetățenii moldoveni din România și cei din Vest sugerează însă fie că cei din țările occidentale au început să-și piardă gustul, fie că, dimpotrivă, au început să și-l regăsească.
