„[…] Începi să simți că nu mai poți avea încredere în nimeni. Cynthia Crossen, autoarea lucrării Tainted Truth: The Manipulation of Fact in America, subliniază cîte studii presupus științifice sunt de fapt false. Ea notează un studiu, raportat pe scară largă în presa națională, care a susținut că consumul de pîine albă ajută la promovarea pierderii în greutate. «Studiul» pe care s-a bazat această afirmație a implicat 118 subiecți timp de două luni și de fapt nu a găsit nici o dovadă care să susțină afirmația, dar cercetătorii au spus că erau siguri că afirmațiile ar fi fost confirmate «dacă studiul ar fi continuat». Lucrarea a fost finanțată de cel mai mare producător de pîine albă din țară. Un alt studiu – din nou preluat cu fidelitate și cu toată încrederea în ziare – a afirmat că consumul de ciocolată reduce de fapt cariile dentare. Acest studiu, nu veți fi surprinși să auziți, a fost profund suspect și plătit de un producător important de ciocolată.
Chiar și rapoartele din cele mai respectate reviste medicale pot fi suspecte, se pare. Anul trecut, potrivit Boston Globe, două universități, Tufts și UCLA, au analizat interesele financiare ale autorilor a 789 de articole din reviste medicale de top și au descoperit că, în 34% din cazuri, cel puțin unul dintre autori a avut un interes financiar nedeclarat pentru succesul raportului. Într-un caz reprezentativ, un cercetător care testase eficacitatea unui nou tratament împotriva răcelii a deținut cîteva mii de acțiuni la compania care l-a produs. La publicarea raportului, acțiunile au crescut și el le-a vîndut cu un profit de 145.000 de dolari. Nu spun că omul a prezentat o știință de mîntuială, dar trebuie să-i fi trecut prin minte că un raport negativ ar fi făcut ca acțiunile să nu aibă valoare.
Cel mai izbitor exemplu al acestui gen de lucruri a venit în 1986, când New England Journal of Medicine a primit simultan două rapoarte despre un nou tip de antibiotic. Un raport a susținut că medicamentul a fost eficient, celălalt că nu a fost. După cum s-a dovedit ulterior, raportul pozitiv a venit de la un cercetător al cărui laborator primise 1,6 milioane de dolari de la industria farmaceutică și care primise personal 75.000 de dolari pe an de la companiile implicate. Raportul negativ a venit de la un cercetător independent care nu fusese finanțat de companiile farmaceutice.
Deci, în cine mai poți avea încredere și pe cine să mai crezi? Doar în mine, mi-e teamă, și asta numai pînă la un punct.”
(Bill Bryson, “Spinning the Truth”, în Notes From a Big Country, Black Swan, 1999, traducerea fragmentului citat G. F.)
