Apărătorii autorizați ai binelui din România consideră că ultima decizie a BEC de invalidare a candidaturii lui Georgescu este legală pentru că este legitimă, chiar dacă a fost realizată în mod defectuos. Ea rămîne bună în sine chiar dacă nu este corectă. Este bună în ciuda naturii necorespunzătoare a argumentelor invocate din simplul motiv că apără binele comun definit de valorile democrației liberale (https://www.contributors.ro/candidatura-lui-calin-georgescu-este-neconstitutionala-dar-nu-din-motivele-balmajite-ale-bec/).
Contestatarii deciziei BEC, printre care se numără și oameni opuși ideilor afirmate de Georgescu și segmentul naționalist, susțin că decizia nu este legitimă pentru că nu este legală, respectiv că nu este bună pentru că nu este corectă. Dar chiar dacă fondul dezbaterii este juridic, miza ei este metafizică, politică și etică, reperul ultim al argumentelor fiind legat de natura binelui, sensul vieții și destinul omului în relație cu ceilalți oameni. Pentru că acesta este însă un teren periculos pentru gardienii statului de drept în condițiile falimentului moral și existențial al liberalismului (demonstrat de actualele crize psiho-sociale, de la prăbușirea ratei natalității la creșterea ratei de sinucideri și a dependenței de droguri), ei evită în mod necinstit contextul mai cuprinzător al dezbaterii, așa cum tabăra naționalistă preferă la fel de necinstit să păstreze discuția în zona valorilor ultime, fiind conștientă probabil de măsura în care încorporarea lor într-un program politic actual ar intra în conflict cu ordinea democrației liberale.
