Orice ar spune specialiștii, e ok să auzim voci. Putem foarte
bine auzi voci din cer, așa cum se-ntîmplă cînd o ascultăm pe Ella Fitzgerald. Sau
putem auzi voci din bucătărie, așa cum se-ntîmplă cînd o ascultăm pe Sarah
Vaughan. De oriunde ar veni însă, trebuie să le mulțumim. Nu și atunci cînd vin
din capul nostru. Asta chiar nu e ok.
„Încă o dată și apoi mergem acasă”, ne încurajează
Sarah într-o înregistrare pe care a trebuit să o ascult pentru a-mi reveni după
producția duminicală a Studiourilor BOR.
Amintirea castelelor de pe Rin o împărțim cu Ella.
Dar amintirea lacrimilor de la ceapa tăiată o păstrăm cu Sarah.
„Y'aul can all go home now”, ne amintește Sarah Vaughan imediat
ce reușește să scape din Parthenon.
So thanks for the memory, Sarah,
thank you so much.
Ite, missa est.
