Creștinii nu sunt în lume pentru a face conversații agreabile. Nu poți avea conversații agreabile decît evitînd sau deformînd adevărul.
Creștinii nu
sunt în lume pentru a se simți bine sau rău și nici pentru a face lumea să se
simtă bine sau inconfortabil. Prezența creștinilor în lume înseamnă absența lor din ea. Ei sunt în lume ca cetățeni ai Împărăției, purtători ai luminii într-o lume deprinsă cu întunericul. Hristos este lumina lumii (Ioan 8, 12), iar simpla prezență a creștinilor în lume nu poate să nu fie un scandal în măsura în care îi descoperă lumii înstrăinarea ei de lumina adevărată.
Creștinii sunt în lume nu doar ca martori ai Învierii lui Hristos, ci mai ales ca mărturie, ca semn, ca dovadă a Învierii Domnului. Dovada Învierii Domnului nu este doar mormîntul gol, ci mai ales Biserica plină.
Creștinii sunt în lume pentru ca în ei și prin ei, Dumnezeu să înnoiască lumea, chemînd-o la înviere.
