marți, 12 aprilie 2022

Fertilizarea in vitro a națiunilor: cazul Ucrainei (I)


Actuala criză din Ucraina demonstrează cît de ușor poate fi folosit naționalismul împotriva națiunii. Contrar speranțelor și investițiilor Rusiei, naționalismul ucrainean s-a aliat cu imperiul societății deschise împotriva culturii ruse, adică împotriva propriei istorii. Profitînd atît de unitatea ideologică recentă a tinerelor generații ucrainene și rusești globalizate, cît și de fisurile mai vechi dintre generațiile anterioare, Vestul a reușit să determine Ucraina să se alăture țărilor civilizate dizolvate deja în creuzetul civilizațional despre care Patriarhul Chiril prevenea încă din 2014 (http://www.patriarchia.ru/db/text/3728242.html), aspect esențial asupra căruia voi reveni în continuare.

Vestul progresist știe nu doar să folosească naționalismul civic împotriva naționalismului etnic (pentru a înțelege mai bine diferența, vezi volumul lui Mircea Platon, Elitele și conștiința națională, Contemporanul, 2017, și în special „Despre cum onegeurile-dronă înăbușă gândirea democratică și creează națiuni de unică folosință”, p. 363-416, o selecție din acest studiu fiind accesibilă online la http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/mircea-platon-despre-ong-urile-drona-euro-atlantice-si-natiunile-de-unica-folosinta-cum-a-fost-inlocuita-ingineria-sociala-a-comunismului-cu-cea-a-neoliberalismului/), dar și cum să orienteze ori să încurajeze patologiile naționalismului etnic pentru a compromite cultura tradițională organică a unui popor. În România, același proiect al societății deschise se realizează atît prin finanțarea organizațiilor civice, cît și (în ciuda sau poate tocmai în virtutea unei dezaprobări formale), prin încurajarea tacită a naționalismului mistic de tip legionar, care a ajuns să fie perceput în mediul ortodox ca singura formă autentică de manifestare a conștiinței naționale, cu atît mai mult cu cît această atitudine pare să deranjeze tabăra progresistă. Faptul este confirmat de complicitatea dintre aceste tabere, demonstrată indirect de tăcerea care însoțește îndemnurile suicidare cultural lansate de intelectuali ortodocși de dreapta (care propun lepădarea de cultura tradițională românească fie direct prin eutanasierea Mioriței, fie prin asumarea și recuperarea corespunzătoare a deficitului de civilizație urbană https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2021/06/neomarxismul-de-care-avem-nevoie.html). Este semnificativ din acest punct de vedere că același mediu ortodox din România care se declară îngrozit de ororile produse de societatea deschisă în Vest, ignoră manifestarea ei provocatoare în România, atunci cînd nu se grăbește să se lase transformat de semănătorii ei (https://doxologia.ro/actualitate/eveniment/andrei-plesu-asa-vorbesc-eu-despre-parabole).